joi, 8 iunie 2017

Tiparele vieții: emoțiile

Pe durata unui autentic zâmbet un mic mușchi din jurul ochilor se încordează. Parcă prin empatie, un al doilea mușchi, cel zigomatic, acționează ridicând colțurile gurii. A zâmbi fără participarea ochilor, este cel mai adesea un zâmbet fals. Nu pentru că asta intenționați ci pentru că se activează zone diferite ale creierului. 



Pentru a activa acest mic mușchi din jurul ochilor (o să vedeți că nu e chiar ușor), aplecați pleoapele privind vârful nasului și intenționați să ridicați coada sprâncenelor și apoi pleoapele spre coada externă a ochilor. Este o combinație pe care am descoperit că funcționează cel mai bine pentru mine. Încercați și voi! Este un exercițiu de intrare în meditație, de activare a părții anterioare a amigdalei, detașare de lumea exterioară. Toate devin în timp, prin practică,  o imensă Putere interioară.

In timpul uni zâmbet incomplet se activează zona frontală din emisfera dreaptă. În timpul zâmbetului complet este implicată o zonă mai mare a emisferei stângi.
S-a constatat că există o diferență de activare și între zona frontală care efectiv se destinde decât în cea posterioară.

Persoanele cu o emisferă stângă afectată, sunt mai vulnerabile la depresii, la emoții negative. Persoanele inhibate, retrase au o activitate mai intensă în emisfera dreaptă.
Persoanele cu o activitate mai intensă în zona emisferei stângi sunt în general mai fericite, se bucură mult mai intens și reușesc să își țină sub control frustrările, nemulțumirile, fricile... alegând  calea înțelegerii lor decât a se lăsa dominați de ele. 



In emisfera dreaptă avem toate stările transmise direct până la 6 ani. Ulterior începem să le citim și considerăm că așa e normal să trăim, tot răsfoind aceste înscrisuri, fără să fim atenți la ce scrie acolo. Observăm uneori că acțiunile noastre nu ne aduc prea multă fericire, beneficii și cădem în depresii dar... nu facem mare lucru, nu înțelegem cât depinde de noi să aducem noi informații în viața nostră, despre CUM vrem să fie ea. Tot suntem nemulțumiți că e așa...

Prin numeroase teste (mai ales făcute la Laboratorul de Neuroștiință Afectivă a Universității Wisconsin sub conducerea dr. Richard Davidson), s-a evidențiat că dacă există o activitate importantă în partea dreaptă a creierului persoana este predispusă să aibă sentimente negative în timpul activităților cotidiene, comparativ cu cineva care are o activitate mai intensă în emisfera stângă, cu consecințe și asupra stării de sănătate și de vindecare, deoarece scade citotoxicitatea celulelor imunitare.

Și ca un corolar, s-a ajuns din nou la concluzia că nucleele amigdaliene din cele două zone influențează foarte mult stările noastre, deoarece informația senzorială poate urma două căi: una până la cortex și cealaltă prin talamus până la amigdală.

Amigdala evaluează mult mai rapid datele senzoriale (date de cele cinci simțuri) pentru a vedea dacă au un înțeles emoțional și poate declanșa un răspuns în timp ce neocortexul încă mai analizează datele. Emoțiile se dovedesc că pot fi foarte greu de controlat deoarece amigdala activează alte zone ale creierului înainte ca neocortexul –creierul gânditor, să dea un răspuns.
Oamenii de știință au descoperit că există o legătură anatomică între cortexul frontal și amigdale: posibilitatea ca el să regleze sau să oprească activitatea amigdalei atunci când conștientizăm și vrem asta, când practicăm anumite exerciții, tehnici.



Există în creier o activitate pre-conștientă care declanșează emoțiile?! Sistemul de luptă/fugi este imprimat din zorii omenirii și el se activează automat pentru a ne salva. Oamenii care au afectată partea dreaptă a amigdalei nu pot exprima emoțiile negative. Dacă partea stângă e activată mai puternic ei trăiesc emoții pozitive constant.

Partea dreaptă a creierului influențează alte structuri care care secretă hormoni asociați cu un risc mai mare de îmbolnăvire a anumitor organe. Dacă partea dreaptă a creierului este hiperactivă există o relație între stările emoționale și secretarea în exces, constantă, de substanțe chimice dăunătoare.

Ce însemnătate au toate aceste descoperiri pentru noi?! Că lăsăm subconștientul să facă ceea ce a învățat prin repetiție constantă să facă.


VOIT putem înlătura dominația emisferei drepte?! Cu siguranță da. Metode sunt multe de când Știința Vindecării din Orient este prezentă în Occident.

Tiparele emoționale pot fi schimbate pe cale cognitivă îmbinată cu cea somatică. Mai simplu spus:  emoțiile înregistrate în creier dar și genetic trebuie schimbate concomitent. Altfel lăsăm una din părți activată, descoperită și ea va face tot ceea ce este deja obișnuită. Uneori producând blocaje care devin boli psihice sau somatice.

În terapie se pune accent tot mai mult pe conștientizarea ÎN corp a stării – dându-i o valoare pe o scală de la 1 la 10. Apoi se învață diferite tehnici în funcție de sistemul de reprezentare al persoanei pentru a o face să înțeleagă că poate stăpâni conștient dizarmonia, care poate fi ascunsă în profunzimea ființei și apare greu la suprafață, deoarece impactul ar putea fi devastator.

Din 1960 studiile sunt tot mai elaborate. Avem nevoie de ele?! Eu cred că da deoarece ne ajută să înțelegem MANUALUL DE FUNCȚIONARE a minunatei Ființei care suntem. E ca și cum am începe să reparăm o mașină și nu am avea habar de componentele ei și nici cum sunt legate unele de altele pentru ca mașina să funcționeze.

Rezultatele care se obțin în câteva ședințe sunt uluitoare. Condiția ca ele să reziste timpului este ca persoana să practice ulterior singură, constant. Altfel se pot diminua sau uita beneficiile și apar vechile deprinderi dacă ele nu au fost total înlocuite, dacă răspunsurile hormonale ale corpului  nu au fost bine echilibrate.

Știu că unele persoane se uită cu un pic (numai) de neîncredere atunci când le dau teme pentru acasă. Dar cu explicațiile de rigoare , pe care și eu însămi le completez mereu, ajung să –și schimbe vechi deprinderi, să lase traumele trecutului extrăgând învățătura din ele.

Deja știm și simțim că se poate să fim fericiți, stăpâni pe cea ce ne dorim. Exersarea înseamnă să fii atent/ă la STAREA ta interioară și nu numai urmărind să apară rezultatele, cum fac mulți. Starea ta interioară se schimbă?! Atunci vor fi schimbate atitudinea, exprimarea, faptele.

Vă iubesc, oameni frumoși!


Un comentariu:

  1. Atenție la ce informație introduci în univers.

    A durat 1500 de ani până la prima dublare a cunoașterii umane și apoi până la 1900 s-a dublat la fiecare sută de ani. De prin anii 1940 s-a dublat la fiecare 25 de ani, iar în 2013 s-a estimat că se dublează la fiecare 13 luni iar acest interval de schimb continuă să se scurteze. Cunoașterea ca atare nu înseamnă înțelepciune. Are loc o mare schimbare a nivelului de conștiință a lumii.Forța ce creează stelele, planetele și viața.

    RăspundețiȘtergere