ReiKi - Byosen

Cine se uită afară, visează - cine se uită în interior, se trezește“

                                                                               Carl Jung

Denumirea completă este: Byosen Reikan ho

病 Byo = boală,

前 Sen = prezent, complet, uniform (există alte kanji pentru Sen, având semnificații ca mai înainte, înainte, anterior, în viitor, prioritate; glandă)

靈 Rei = sacru, spirit, suflet

感 Kan = impresie, sentiment, senzație, emoție

法 Ho = metoda, model de sistem

Byosen – după mărturiile discipolilor care au primit inițieri de la urmașii Maestrului  Usui, mai ales de la Chujiro Hawashi, era predat la gradul 1 și nu treceai mai departe până nu stăpâneai această tehnică.

Byosen-ul este o metodă de localizare („senzația energetică”) percepută în zonele dizarmonioase, și ulterior de vindecare a  bolii (acumulare de toxine emoționale).

Byosen Reikan Ho a fost perceput ca fiind o tehnică oarecum similară cu practicile de scanare predate în unele stiluri occidentale Reiki ceea ce a provocat confuzii. Mulți practicanți ReiKi occidentali au ajuns în Japonia  și au descoperit acolo ce însemnătate are Byosen.

Este  posibil să se identifice și să trateze  dezechilibrele înainte de manifestarea simptomelor fizice ceea ce e dorit și ne-ar fi de un real ajutor. A fost inventată și aparatura care detectează dizarmoniile din câmpul energetic înainte ca ea să se instaleze în corpul fizic.

Senzaţiile, numite hibiki, pot apare și în alte zone ale corpului decât acolo unde este o problemă. Hibiki înseamnă ecou. Motivul pentru care aceste senzaţii se numesc astfel este pentru că ele nu sunt reale, ecoul este gol, o reflexie sau o iluzie.

Va exista întotdeauna o „senzație  energetică“, denumită Hibiki (rezonanță).

Hibiki este ecoul unui dezechilibru; rezonanța lui într-o altă parte a corpului.

                             Kan și Hibiki

Înainte de a trece mai departe, să ne uităm la această idee de  impresie (Kan), ca un ecou (Hibiki).

Ce este un ecou? Definiția științifică afirmă că: Ecoul este un fenomen acustic ce constă în repetarea prin reflexie a sunetului emis de o sursă și perceperea lui ca un sunet distinct în raport cu sunetul primar. Pentru ca sunetul reflectat de un obstacol să fie perceput distinct, ca ecou, el trebuie să se întoarcă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului initial.

De exemplu, o suferinţă a vezicii biliare poate da dureri în umăr, o afecțiune a stomacului poate duce la apariția hibiki în zona frunții sau în zona rinichilor, problemele respiratorii pot fi indicate de hibiki în dosul mâinilor, etc.

Se poate determina și dacă dizarmonia a fost înlăturată. Însă și atunci când simptomele exterioare ale unei dezordini au fost ameliorate, prezența continuă a Hibiki ar indica probabilitatea de revenire a dizarmoniei în viitor. Deci este de un real ajutor învățarea cu tenacitate, perseverență a Byosen.

In timp ce aplici ReiKi mâinile tale pot percepe senzații deosebite: căldură, furnicături, răceală, înțepături sau chiar poți avea o emoție mai puternică. Sunt „informațiile” transmise de corp iar mâinile înregistrează. Nu ale terapeutului  sunt sezațiile ci sunt simptome ale unei zone, organ sau structuri energetice aflate în corpul sau câmpul vital. Palmele doar decodifică în funcție de organ, de vechime etc.

Byosen, are mai multe aspecte: este frecvența energiei emisă de o parte a corpului tensionat, rănit sau bolnav. Este, de asemenea, reacția organismului la intrarea energiei Reiki și apoi la vindecare.  Prin evaluarea acestor  aspecte ale byosen, practicantul poate descoperi zona sau zonele care mai au nevoie de tratament, știe cât timp mâinile ar trebui să rămână într - o anumită zonă, și știe dacă sunt indicate și tratamente suplimentare.

Byosen are șase nivele distincte, care indică gravitatea stării, șase fiind cel mai înalt grad de dezechilibru:

Nivelurile de byosen

• Atracție, semnifică o nevoie de tratament în zona respectivă, ca și cum ar fi un magnet acolo.

• Căldură. Această căldură este mai mare decât temperatura normală a corpului.
• Intensificarea senzației de căldură. Această căldură face ca palmele să transpire.
• Furnicături. Pot fi la nivelul degetelor sau al mâinilor, crescând în intensitate apoi descrescînd treptat.  Sau ca înțepături de ace.

În timpul tratamentelor pot fi mai multe faze de acest tip. 

• Senzație pulsatilă – Hibiki. Pulsația poate fi puternică sau slabă, lentă sau rapidă. Când locul pe care îl atingi se simte rece, nu este vina mâinilor tale, ci un semn de byosen nivelul patru. Energia stimulează vasele de sânge făcându-le să se dilate sau să se contracte. Atunci circulația sangvină este activată și fluidizată. Prin plasarea palmelor pe locul unde sunt transmise senzațiile, Hibiki, energia va umple acel loc și va ajunge, ca pe un canal în zona reală care are probleme. Ulterior mutăm palmele din nou acolo.

Sau se poate ține o palmă pe zona unde a apărut ecoul și una pe zona care l-a generat. Deja a devenit o tehnică de sine stătătoare care se practică în Vindecarea cuantică.

• Durere în mâna practicantului. Această durere poate fi simțit în mână, în degetele sau în partea din spate a mâinii. Se poate deplasa în antebraț, și poate ajunge la umăr. Înseamnă că zona este puternic afectată. Se țin palmele în zona respective până se estompează senzațiile. Asta înseamnă că fluxul energetic este foarte puternic și însuși terapeutul beneficiază, crescându-i așa propria putere energetică.

Maestrii japonezi i-au încurajat pe elevi să exerseze pentru a-și dezvolta percețiile. Fără exersare susținută nu se poate. Să simți Byosen este un element cheie pentru practicanții ReiKi din școala japoneză. Asculți corpul și el îți spune ce ai de făcut. Marea majoritate se bazează pe pozițiile palmelor și consideră că e suficient. ReiKi implică o imensă responsabilitate fie că aplici pentru tine dar, mai ales, pentru alții. Poți deveni un bun bioenergoterapeut ( Bioenergia este  o calitate a tuturor fiintelor vii și se manifestă prin emisii de fluide energetice care sunt receptate de oameni, animale și plante, folosind energia din mediul înconjurător), sau poți învăța ce înseamnă ReiKi. 

 Bioenergie avem cu toții. Diferența constă în faptul că un vindecător are mai multă și de o anume calitate, câmpul său bioenergetic este mai mare, și - în plus - o poate manipula în scopuri terapeutice. 

Cel mai ușor se învață ReiKi în grup, de la cineva care deja stăpânește această tehnică, care are această cunoaștere. Este o Lege naturală a Spiritului: Vibrația mai puternică acordează/activează/transformă, energiile mai mici, mai slabe, dezvoltându-le.  Asta nu înseamnă că acele energii sunt dizarmonioase ci pur și simplu nu sunt active suficient. Treptat crește gradul de conștientizare a informațiilor transmise prin simțuri. Uneori nici nu știm clar de ce avem nevoie, însă corpul știe întotdeauna și va încerca să ne transmită prin diverse simptome.

Scanând corpul pot fi percepute senzații de Byosen nivel 3-4. Atunci se prelungește durata tratamentului în zona respectivă până se diminuează valurile de energie.

De câțiva ani predau la gradul 1, „hiperspațiul” format între palme și înainte de fiecare poziție în tratament. Deoarece marea majoritate a practicanților ReiKi devin supraîncântați pe propriile palme: că sunt calde, că simt adieri, furnicături. În felul acesta energia nu trece mai departe. Unde este atenția acolo este și energia! Poate deveni blocaj și apar ulterior probleme pentru că așa devii energoterapeut și transmiți din energia ta. 

In timp, dacă nu conștientizezi asta și, mai ales, dacă nu îți faci constant autotratament, vei avea de suferit. Poate că nu e ceea ce doriți să auziți, poate veți spune că vă „racordați la Sursă, invocând-o”. Sursa este Reală și noi trebuie să devenim doar catalizatorii ei. Uneori bucuria personală a practicantului că trăiește asemenea senzații, îl deconectează de la Marea Energie, intrând în zona bioenergiei. 

Invățăm să depășim această fragilitate a ființei noastre prin auto-observare susținută. Pentru că e normal, firesc să avem asemenea trăiri, uimiri. Doar practicând le vom depăși. De sute de ori am auzit: mi s-au încălzit palmele, îmi furniză degetele etc. tocmai te-ai deconectat de la Energia Universală și îți monitorizezi propria senzație energetică. In timp și cu răbdare se învață totul!

Ca să-i determin pe cei care doresc să învețe ReiKi să nu mai fie „atenți” la palmelor lor și să accepte că primesc informații despre starea energetică a corpului, am introdus „hiperspațiul”. Fiecare are propria lui îndemânare, propria lui putere de percepție. 

Asta nu înseamnă că Byosen trebuie confundat cu vre-o capacitate psihică sau cu intuiția. Corpul știe și îți transmite și ție iar tu percepi. E ca și cum ai învăța o limbă nouă, străină până acum. Iar cum profesorul ne este atât de apropiat, legătura care se formează devine în timp, indestructubilă. Percepi energia dar și STÂPÂNEȘTI această percepție prin faptul că devii conștient de ea și o observi. Un aspect extrem de important peste care am trecut până acum.

Hiperspațiul se face înainte de fiecare așezare a palmelor, fiind atenți și la plasarea palmelor energetice pe partea opusă a corpului și așa atenția/percepția, este dirijată spre spațiul dintre ele. Apoi se conștientizează și legătura dintre zonele pe care deja au fost așezate palmele. Treptat, vom deveni conștienți de energia dinlăuntrul nostru. Corpul se vindecă singur și cu cât noi conștientizăm asta, puterea de autovindecare va crește. Practica este cea care va face ca energia să devină tot mai puternică. Depinde numai de CONȘTIENTIZARE!

Byosen ne ajută să percepem dizarmoniile dar și cât au fost ele înlăturate. In timp percepem și dacă mai sunt „ecouri” ale dizarmoniei care pot rămâne în altă parte a corpului și activa ulterior o nouă suferință. De asta, nu reacțiile palmelor noastre sunt importante ci percepția energiei iar hiperspațiul poate fi de ajutor.

Să aveți o zi binecuvântată!

In secțiunea Video personale sunt filmulețe cu predarea ReiKi grad 1, unde veți găsi explicat și hipersapațiul. Necesită completări de la data postării lor. 

Simplu: despre creier

Vocea corpului în creier este cea a primului creier format, cel căruia (impropiu) îi spunem ,,creier reptilian”.

-Reglează funcțiile vitale: frecvența cardiacă, presiunea arterială, ritmicitatea respiratorie, funcția digestivă, temperatura internă, reglează funcționarea glandelor endocrine( funcții asigurate de către trunchiul cerebral).

- Automatismele înnăscute: foamea, setea, instinctul de supraviețuire, activitatea sexuală, fecunditatea, lactația etc( funcții asigurate de trunchiul cerebral).

-Coordonează întreaga activitate musculară: echilibrul și simțul poziției, controlul tonusului muscular (funcții asigurate de cerebel).

- Sediul presupus al unui număr de comportamente genetice dobândite: imitarea, căutarea unui habitat, simțul teritoriului, vânătoarea, împerecherea, stabilirea unei ierarhii sociale, ritualuri și comportamente repetitive ( ce cunoscut sună !!! uite de cînd le avem în memorie, la purtător).

-Aici are loc convergența informațiilor senzoriale și senzitive. Ele sunt regrupate și triate după ariile cortexului specializate în analiza fiecărui tip de informație ( aria auditivă, aria vizuală). –funcții asigurate de talamus.

Acest minunat ,,creier reptilian” este un computer central, la curent clipă de clipă cu starea organismului. Dacă este necesar transmite informațiile și celorlalte părți ale creierului. Este cu adevărat ,,vocea corpului în creier”.

Cred cu toată tăria că avem nevoie de informații clare, validate de știință. Și faptul că are loc această validare a unor informații ocultate dar prezentate metaforic în ultimii zeci de ani ne ajută în stabilitatea emoțională. 

Fără cunoaștere devenim diletanți și chiar habotnici. Creindu-se sisteme spirituale, noi religii etc, poate deveni trauma actuală a omenirii, dacă ele nu au o bază concretă, susținută de informații care să fie și verificabile, măcar printr-o cunoaștere cât mai cuprinzătoare. Știți de ce?! Pentru că ,,ideile prea noi” sau năstrușnice, vin în coliziune cu adevărul pe care corpul îl știe de atîta timp. Inteligența emoțională a corpului ! sper să vă sune cunoscut, dacă nu, citiți cărțile scrise da Daniel Goleman și traduse(unele)și la noi.

Despre sistemul limbic – mamalian se știe că ,,îmbracă” creierul reptilian. Este legat de hipotalamus și cortex, branșat în derivație la toate informațiile senzitive și senzoriale percepute prin cele cinci simțuri care ne ,,colorează” viața.

Are două funcții capitale: este un selector- responsabil de selecția dar și de arhivarea emoțiilor care sunt trăite datorită interacțiunii cu mediul din jurul nostru. Deci este și o memorie. Capacitatea sa de înregistrare este în funcție de emoția sau senzația resimțită în momentul unei experiențe.

Criteriile de selecție și memorizare sunt diferite pentru emisfera stângă și pentru cea dreaptă. Pentru că cea stângă este puternic motivată de emoții iar cea dreaptă de senzații.

Insă acest creier (uneori asemuit cu o oaie) începe să fie tributar neocortexului. Rolul de călăreț sau șofer nu prea i se potrivește. Interpretarea unui eveniment făcută de neocortex după ce primește toate datele este un privilegiu la care e din ce în ce mai bine să fim atenți.

Neocortexul = 10 miliarde de neuroni( alții spun că mai puțin). Importantă este funcționarea lui ceea ce se vede prin crearea a cât mai multe sinapse (legăturile electrice dintre neuroni). Aceste legături se formează numai când gândim, când învățăm și așa stabilim corelații voite. E un subiect extrem de amplu dar și de minunat.

Memorizarea, reflecția și rațiunea sunt funcții ale neocortexului, repartizate în cele două emisfere cerebrale. La mamifere ele funcționează împreună(cu mici excepții totuși).

La om ele au dobândit pe parcursul ultimei sute de mii de ani funcții diferite dar totodată și complementare. Fiecare emisferă funcționează ca un creier singular având propriul limbaj, propria memorie, propriul colorit senzorial dar și emoțional. Insă există o punte între ele (corpul calos) prin care circulă informațiile dintr-o parte în alta.

Emisfera stângă este analitică: funcții specifice: citit, vorbit, numărat, analizarea detaliilor, stabilirea relațiilor cauză-efect etc. Controlează patea dreaptă a corpului.

Emisfera dreaptă este sistemică. Guvernează gândirea concretă și reprezentarea reală a faptelor, recunoaște situația globală, de ansamblu. Ceea ce em. stângă analizează fragmentar.

Sunt date de ansamblu dar necesare pentru că ne privesc. Așa funcționăm, fie că știm sau nu.

Cei care și-au dezvoltat preponderent emisfera stângă trebuie să învețe să se sprijine în a lua decizii, în a se comporta pe datele din emisfera dreaptă. Valabil și pentru cei care au mai activă emisfera dreaptă de a învăța(și accepta) să se ajute de analiza oferită de emisfera stângă.

Despre aceste aspecte voi mai scrie. Pentru că inițial omenirea a fost divizată în auditivi și vizuali. Două prototipuri umane cu trăsături clare, distincte. Avalanșa de transformări umane din ultima sută de ani (mai ales) a dus la apariția persoanelor kinestezice și, recent, a celor digital/auditive( a dialogului intern).

A ști, a înțelege aceste transformări ne duce la a fi stăpânii vieții noastre și nu a funcționa pe pilot automat. Doar din când în când mai ridicăm capul spre Dumnezeu și...oftăm. Așa cum spune părintele Rafael Noica: ,,Dumnezeu nu învârte la mămăliga ta!”. Pentru că suntem creați perfecți și e bine să ne cunoaștem ca să folosim corect și responsabil toate cele daruri, care sunt în noi.

Un exemplu: dacă tu ești vizual(și ~65% sunt), atunci sigur că vorbești mult în gând încărcând emisfera dreaptă. Ce poți face ca să nu ....explodezi?! Îți imaginezi că spui (vorbești-deci emisfera stângă) cu cineva. Imaginar dacă nu și chiar real(uneori ... e de evitat). Rolul ,,mărturisirii păcatelor”, mai nou cel al psihologilor ăsta e (printre altele ca să nu limitez).

Ca ideile să fie și punctuale nu numai de ansamblu, privești în partea stângă sus.

Au fost necesare sute de studii științifice dar s-a obținut harta comportamentelor și implicit a înțelegerii și coordonăriilor. Cred că este un salt uriaș în a reuși să nu mai trăim prin automatisme sau gen turmă.

Este adevărat că se cere un efort de învățare , de gândire. Dar fără asta nu se poate realiza nimic.

,,Dumnezeu îți dă dar nu îți vâră în traistă”. Unii ar vrea ca să le fie și cărată.

Cred că fiecare are tăria, puterea de a deveni fericit învățând cum.