Translate

sâmbătă, 12 august 2017

Cartea Vieții -3-

Conceptul de putere proprie înseamnă că nimeni nu-l poate elibera pe un om în afară de el însuși.
Mintea umană are multe etape/trepte de inițiere, mai ales în timpurile de acum la un nivel social mult extins: imprimată oarecum haotic în prima copilărie (ceea ce constituie karma de neam, de grup), apoi dezvoltarea printr-un intelect direcționat de învățături aproape în totalitate materialiste; gândim automat și corespunzător obișnuințelor formate din propriile amintiri.
Atenție la ce  informație introduci în univers pentru că o vei primi înapoi!
S-a estimat că a durat 1500 de ani până la prima dublare a cunoașterii umane iar până la 1900 s-a dublat la fiecare sută de ani. De prin anii 1940 s-a dublat la trecerea a câte 25 de ani, și în 2013 s-a estimat că se dublează la fiecare 13 luni. Acest interval continuă să se scurteze. Cunoașterea ca atare nu înseamnă înțelepciune.  Are loc o mare schimbare a nivelului de conștiință a lumii.
Creierul este organizat în reflectarea tuturor celor știute din mediu.
Când ne concentrăm cu adevărat pe o singură idee, creierul nu face diferența dintre universul interior al minții și ceea ce trăim ca experiență în mediul exterior.
Datorită lobului cerebral frontal extins al omului și a capacității noastre de a conferi gândului o realitate similară celei exterioare (prin meditație), lobul frontal poate să „reducă volumul” mediului exterior astfel încât să nu mai prelucreze nimic din afară, ci doar un unic gând concentrat.

Imaginați-vă un triunghi incolor, o linie între tâmple iar vârful în spatele capului. Fiecare are punctul lui, nu vă stresați să îl căutați. E ca și cum ați observa Infinitul și Eternitatea împreună. Starea nu este neutră ci e plină cu gândul cel mai puternic al Observatorului. Inițial veți avea o stare de liniște, atât de bruscă încât poate părea un șoc. Abandonați-vă acestei stări! Trăiți-o, pentru că ea este clipa prezentă.
Acum mulți ani am practicat o meditație din cartea lui Osho. Mergeți fără cap-era îndemnul. Îmi plăcea atât de mult starea pe care o aveam când „îmi imaginam că merg fără cap” încât din când în când apelam la ea. Nu am încercat să caut validări științifice ale stării respective așa cum am făcut cu multe alte învățături venite din Orient. Nu una, ci mai multe persoane mi-au spus că le este frică să meargă așa, să renunțe la „cap”, atunci când vorbeau, când priveau ceva…
Până de curând când tot căutând „ceva” care să liniștească RAPID gândirea, am „ansamblat”  informațiile (referitoare la partea anterioară ale nucleelor amigdaliene, la tehnica surâsului interior, mai ales cele referitoare la ridicarea cozii sprâncenelor și a colțurilor externe ale ochilor),
Practica constantă a Triunghiului incolor liniștește partea frontală a creierului. Neurologii au constatat că pot discuta cu persoanele respective chiar dacă aparent nu aveau o activitate intensă a creierului care apare atunci când gândim, vorbim. Știu că sunt și alte practici care duc la această stare. Una din ele este descrisă în cărțile lui Mantak Chia. La yoghinii avansați s-au obținut scanări ale creierului care arătau aceeași liniște a zonei frontale și a celei temporale. Stare de calm-este puțin spus. In câteva săptămâni de practică se schimbă perspectiva asupra mediului înconjurător și implicit a celui interior.
Durează doar o milisecundă această nouă percepție, obținută în zeci de ore de meditație. O putem practica ORIUNDE, ORICÂND. De mii de ori în fiecare zi.
„Simt cum mi se ridică o ceață de pe ochi” – „ sunt detașată, calmă și „înțeleg” altfel tot ceea ce este în jurul meu”, „ parcă văd prima data cât de frumoase sunt culorile, cât de minunat este totul”- sunt câteva din percepțiile pe care le-au avut cei care au practicat această tehnică.
Poate nu aș fi reluat postarea acestei tehnici dacă nu aveam zilele trecute o discuție, în tren, cu două persoane care practicau meditație yoga de ani buni. Erau siguri că practic și eu. Fiecare ne-am dezvăluit secretele. Și DA, au remarcat cât de simplă dar și puternică este această tehnică. Important este încă un aspect: ce notă dai, de la 1-10, stării inițiale. Asta te determină să fii atent la percepția interiorului tău, înainte și după ce creezi triunghiul. „1” este starea în care te simți bine. 5-6, consideri că problema este dureroasă, 7-8-…10 starea te copleșește.

1.     CUM este ÎN tine?! Care este STAREA din interiorul tău?! Ce notă dai stării tale de acum?!
2.     Apoi creezi un triunghi incolor în zona prefrontală.
3.     Cum este ACUM în tine?! Ce notă ai da stării tale acum?!

Și fiecare va sesiza că s-a schimbat ceva în interiorul lui. Dacă nota era 7 acum scade la 5 sau chiar mai puțin. Observarea stărilor înainte și după este importantă. Pentru că doar așa devii conștient că „se întâmplă ceva” și prin observare stabilizezi noua stare, schimbând și configurația hărții creierului.
Se repetă de sute de ori în fiecare zi „verificarea” triunghiului, a stării Zen, cum a spus cineva. Nu se suspendă gândirea, cu toate că prima senzație așa pare.
Când te obișnuiești să ai sub propriul control această atitudine, vei observa că gândurile sunt mult mai clare. Apare o anumită detașare față de exterior. Și în definitiv, asta ne dorim cu toții, să nu mai fim afectați de părerile altora, de privirile lor, să nu mai fim nemulțumiți de tot și toate. Pentru că starea noastră reală este cea a Înțelepciunii.  

A înțelegerii că tot ceea ce percep în exterior este în conformitate cu starea mea din interior. Dacă sunt trist, supărat nu voi vedea culori strălucitoare sau oameni zâmbitori. Ci mă voi racorda la lungimea de undă din ei care reprezintă starea respectivă. Chiar dacă persoana nu este tristă în acel moment. Însă aici apare Jocul uman: îi lansez o mică rachetă, îi activez starea și peste o perioadă persoana poate acumula suficient de multă încărcătură energetică, și să se trezească dintr-o data tristă, supărată. Datorită celui mai banal motiv. Bine, acum să nu spuneți că stările vi se datorează celor din jur-știu, tentația de a face asta e mare. IMPORTANT este să fim atenți la noi, dacă tot ne dorim să schimbăm lumea! Armonia, calmul se vor face simțite în jur și datorită nouă. 
Asta este responsabilitatea personală. Dacă este cineva supărat nu trebuie imediat să intru în structura lui și să încep și eu cu supărarea. Ne amplificăm unul altuia stările. Dimpotrivă, în acest caz, este util triunghiul incolor care se poate realiza instantaneu, așa cum respirăm. În acea clipă ne deconectăm voit de la supărare, tristețe, nemulțumire. Și până când „starea Zen” va fi stabilă în noi, până va deveni automatism este necesară practica repetitivă.

 Asta este adevărata beneficitate a acestei mici dar puternice tehnici.
Suntem obișnuiți să ieșim „în afara  noastră” și apoi revenim la vechile obiceiuri (tipare) ale interiorului. Așa că evităm cât putem această întâlnire și tot privim în afară. Sigur că în timp se schimbă și ceva în noi, dar nu suficient de repede, ori ați văzut că reacția de schimbare a mentalului omenirii deja a ajuns la 10 luni, acum în 2017. La unii chiar mai repede de nu mai știm ce este cu noi. Suntem debusolați, obosiți, depresivi, stresați. Pentru că nu stabilizăm starea de liniște, de calm, armonie în interiorul nostru. Dacă nu o CONȘTIENTIZĂM e ca și cum nu ar exista, așa că nu o avem.

ORICE COMPORTAMENT UMAN ESTE REZULTATUL STĂRII ÎN CARE SUNTEM!!!
Când „ne luăm inima în dinți” și acționăm fie că ne ducem la șef să-i spunem că ne-a nedreptățit, fie orice altceva în care credem, ne schimbăm starea, ni se schimbă și postura corpului. Reprezentările anterioare de îndoială, de nesiguranță, dispar. În interiorul nostru apare siguranța, încrederea de neclintit și atunci sistemul nervos semnalizează corpului să își schimbe ținuta, tiparul respirației, tonusul muscular. Câți observăm asta?! Câți ne gândim că putem constant să fim așa?! Prin practică se poate. Făcând și efortul de a înțelege mecanismele care duc la asemenea realizare.

Până acum 100 de ani eram preponderant vizuali și auditivi. Acum foarte mulți au devenit și kinestezici. Percepția exteriorului este mai vastă datorită tehnicilor care ne-au dezvoltat acest simț: reflexoterapia, masajul, ReiKi, Qi gongul, bowen, sau atingerile cuantice. Din ce în ce mai subtile.
Dacă sunteți supărați, dacă plângeți priviți în sus! Trageți și umerii înapoi, așa întrați într-o stare de detașare față de problemă. Aproape instantaneu percepția asupra problemei vi se va modifica. Creierul recepționează un mesaj nou pe care îl transmite și corpului, acesta nemaiavând timp să „gândească” după vechile tipare. Ați observat că o simplă întindere a brațelor, a spatelui ne schimbă, devenim mai vioi, chiar mai bine dispuși?! Sigur că da, cine nu știe asta?! Dar, atunci când ȘTIM și de ce o facem începem să CONTROLĂM noi stările, ceea ce poate părea un lucru uimitor.

Multora li se pare prea mult să știe, să înțeleagă CE se întâmplă în interiorul lor. Șă știe ce mecanisme uluitoare avem la îndemână și, mai ales, CUM funcționează ele. Nu vei schimba un bec dacă stai și te uiți la el, dacă nu știi că trebuie înșurubat… a apela mereu la serviciile altora nu e dovadă că ai înțeles ceva din sutele de pagini citite.

Corpul ȘTIE să ne vindece dar până la pragul de avarie. Dacă vrem mai mult, avem Profesorul-MAESTRUL la îndemână, avem lecțiile deja predate, noi trebuie să le învățăm și apoi să le amplificăm prin punerea lor în practică nu numai să vorbim la superlativ și apoi să cădem în depresii.

Cartea Vieții este înscrisă în celulele nostre, este la purtător. Efortul de o citi și aplica ne aparține în totalitate. Adevăratul secret pentru transformarea vieții tale este să devii conștient de tiparele pe care le ai în prezent în stare de inconștiență și apoi modelarea modului în care vrei să te simți.
Calitatea vieții noastre este determinată de calitatea emoțiilor noastre.

Conștiința umana și corpul sunt doua entități diferite și independente.
Între ele se află creierul ca organ în care sunt Înregistrări dar el nu poate ține conștient CORPUL sub control decât dacă este învățat cum. Iar corpul de abia așteaptă să îi cerem asta. Asemeni unui adevărat și real Maestru ne învață să căscăm, să folosim de mișcările oculare, să zâmbim, să mergem… Toate devin TEHNICI explorate de neurologi, psihologi, de oamenii de știință implicați în Știința Vieții.

Oamenii pot auzi sunete și pot vedea lucruri chiar dacă sunt în moarte cerebrală. Si asta pentru că trunchiul cerebral, poate funcționa independent de restul creierului, cel puțin pentru o perioadă. Dacă o parte din creier este nefuncțională, în trunchiul cerebral pot apărea tulburări ale somnului REM. S-a răspuns în parte la întrebarea “Cum” se întâmpla, dar întrebarea “De ce” a rămas încă fără răspuns. Când se vor găsi și aceste explicații oamenii de știință vor deschide ușa către lumea metafizicii.

Gândirea singură nu poate schimba starea interioară. Ea mereu va face corelații cu ceva ce deja știe.
Repetiția mentală este un INSTRUMENT de a depăși vechile obiceiuri, deprinderi. Pășim într-un fel, gesticulăm, privim.... etc. Putem schimba ȘI aceste automatisme deprinse. Controlul ne aparține dacă devenim conștienți de asta.
Gândurile ne gândesc pe noi. In starea blanc putem statornici un UNIC gând, care va deveni coordonatorul principal până se va transforma în experiență. Va deveni experiența însăși. In clipa prezentă nu există NIMIC; decât Eternitatea!


duminică, 9 iulie 2017

Cartea Vieții 1

Cartea Vieții- metode de autovindecare înscrise în structura corpului. Atunci când nu știi că ai ceva-nu folosești. Căscăm, zâmbim, plângem .... pentru că ”doar” ne este somn, ne place ceva sau nu. Spiritualitatea orientală, știința zilelor noastre demonstrează că aceste deprinderi înseamnă mult mai mult. In fiecare episod voi prezenta ideile principale care sper că vă vor determina să învățați aceste tehnici aflate la purtător: a căsca, a zâmbi, a merge, a contracta anumite părți ale corpului etc. Vă doresc binecuvântarea sănătății, prosperității, fericirii în Viața fiecăruia!



joi, 8 iunie 2017

Tiparele vieții: emoțiile

Pe durata unui autentic zâmbet un mic mușchi din jurul ochilor se încordează. Parcă prin empatie, un al doilea mușchi, cel zigomatic, acționează ridicând colțurile gurii. A zâmbi fără participarea ochilor, este cel mai adesea un zâmbet fals. Nu pentru că asta intenționați ci pentru că se activează zone diferite ale creierului. 



Pentru a activa acest mic mușchi din jurul ochilor (o să vedeți că nu e chiar ușor), aplecați pleoapele privind vârful nasului și intenționați să ridicați coada sprâncenelor și apoi pleoapele spre coada externă a ochilor. Este o combinație pe care am descoperit că funcționează cel mai bine pentru mine. Încercați și voi! Este un exercițiu de intrare în meditație, de activare a părții anterioare a amigdalei, detașare de lumea exterioară. Toate devin în timp, prin practică,  o imensă Putere interioară.

In timpul uni zâmbet incomplet se activează zona frontală din emisfera dreaptă. În timpul zâmbetului complet este implicată o zonă mai mare a emisferei stângi.
S-a constatat că există o diferență de activare și între zona frontală care efectiv se destinde decât în cea posterioară.

Persoanele cu o emisferă stângă afectată, sunt mai vulnerabile la depresii, la emoții negative. Persoanele inhibate, retrase au o activitate mai intensă în emisfera dreaptă.
Persoanele cu o activitate mai intensă în zona emisferei stângi sunt în general mai fericite, se bucură mult mai intens și reușesc să își țină sub control frustrările, nemulțumirile, fricile... alegând  calea înțelegerii lor decât a se lăsa dominați de ele. 



In emisfera dreaptă avem toate stările transmise direct până la 6 ani. Ulterior începem să le citim și considerăm că așa e normal să trăim, tot răsfoind aceste înscrisuri, fără să fim atenți la ce scrie acolo. Observăm uneori că acțiunile noastre nu ne aduc prea multă fericire, beneficii și cădem în depresii dar... nu facem mare lucru, nu înțelegem cât depinde de noi să aducem noi informații în viața nostră, despre CUM vrem să fie ea. Tot suntem nemulțumiți că e așa...

Prin numeroase teste (mai ales făcute la Laboratorul de Neuroștiință Afectivă a Universității Wisconsin sub conducerea dr. Richard Davidson), s-a evidențiat că dacă există o activitate importantă în partea dreaptă a creierului persoana este predispusă să aibă sentimente negative în timpul activităților cotidiene, comparativ cu cineva care are o activitate mai intensă în emisfera stângă, cu consecințe și asupra stării de sănătate și de vindecare, deoarece scade citotoxicitatea celulelor imunitare.

Și ca un corolar, s-a ajuns din nou la concluzia că nucleele amigdaliene din cele două zone influențează foarte mult stările noastre, deoarece informația senzorială poate urma două căi: una până la cortex și cealaltă prin talamus până la amigdală.

Amigdala evaluează mult mai rapid datele senzoriale (date de cele cinci simțuri) pentru a vedea dacă au un înțeles emoțional și poate declanșa un răspuns în timp ce neocortexul încă mai analizează datele. Emoțiile se dovedesc că pot fi foarte greu de controlat deoarece amigdala activează alte zone ale creierului înainte ca neocortexul –creierul gânditor, să dea un răspuns.
Oamenii de știință au descoperit că există o legătură anatomică între cortexul frontal și amigdale: posibilitatea ca el să regleze sau să oprească activitatea amigdalei atunci când conștientizăm și vrem asta, când practicăm anumite exerciții, tehnici.



Există în creier o activitate pre-conștientă care declanșează emoțiile?! Sistemul de luptă/fugi este imprimat din zorii omenirii și el se activează automat pentru a ne salva. Oamenii care au afectată partea dreaptă a amigdalei nu pot exprima emoțiile negative. Dacă partea stângă e activată mai puternic ei trăiesc emoții pozitive constant.

Partea dreaptă a creierului influențează alte structuri care care secretă hormoni asociați cu un risc mai mare de îmbolnăvire a anumitor organe. Dacă partea dreaptă a creierului este hiperactivă există o relație între stările emoționale și secretarea în exces, constantă, de substanțe chimice dăunătoare.

Ce însemnătate au toate aceste descoperiri pentru noi?! Că lăsăm subconștientul să facă ceea ce a învățat prin repetiție constantă să facă.


VOIT putem înlătura dominația emisferei drepte?! Cu siguranță da. Metode sunt multe de când Știința Vindecării din Orient este prezentă în Occident.

Tiparele emoționale pot fi schimbate pe cale cognitivă îmbinată cu cea somatică. Mai simplu spus:  emoțiile înregistrate în creier dar și genetic trebuie schimbate concomitent. Altfel lăsăm una din părți activată, descoperită și ea va face tot ceea ce este deja obișnuită. Uneori producând blocaje care devin boli psihice sau somatice.

În terapie se pune accent tot mai mult pe conștientizarea ÎN corp a stării – dându-i o valoare pe o scală de la 1 la 10. Apoi se învață diferite tehnici în funcție de sistemul de reprezentare al persoanei pentru a o face să înțeleagă că poate stăpâni conștient dizarmonia, care poate fi ascunsă în profunzimea ființei și apare greu la suprafață, deoarece impactul ar putea fi devastator.

Din 1960 studiile sunt tot mai elaborate. Avem nevoie de ele?! Eu cred că da deoarece ne ajută să înțelegem MANUALUL DE FUNCȚIONARE a minunatei Ființei care suntem. E ca și cum am începe să reparăm o mașină și nu am avea habar de componentele ei și nici cum sunt legate unele de altele pentru ca mașina să funcționeze.

Rezultatele care se obțin în câteva ședințe sunt uluitoare. Condiția ca ele să reziste timpului este ca persoana să practice ulterior singură, constant. Altfel se pot diminua sau uita beneficiile și apar vechile deprinderi dacă ele nu au fost total înlocuite, dacă răspunsurile hormonale ale corpului  nu au fost bine echilibrate.

Știu că unele persoane se uită cu un pic (numai) de neîncredere atunci când le dau teme pentru acasă. Dar cu explicațiile de rigoare , pe care și eu însămi le completez mereu, ajung să –și schimbe vechi deprinderi, să lase traumele trecutului extrăgând învățătura din ele.

Deja știm și simțim că se poate să fim fericiți, stăpâni pe cea ce ne dorim. Exersarea înseamnă să fii atent/ă la STAREA ta interioară și nu numai urmărind să apară rezultatele, cum fac mulți. Starea ta interioară se schimbă?! Atunci vor fi schimbate atitudinea, exprimarea, faptele.

Vă iubesc, oameni frumoși!


marți, 23 mai 2017

Împlinirea dorințelor

                                                                   Expansion- Extinderea | Bronz cu energie electrică- Paige Bradley

Tot ceea ce se manifestă în jur este creația noastră!!! O asumare deloc comodă.
Când începem ceva nou, care sperăm să ne scoată din vechile deprinderi, când ne dorim o schimbare reală în viață, este util și necesar să și știm ce urmează să se întâmple în creierul și în corpul nostru.INFORMAȚIA constituie o INIȚIERE altfel devenim și mai ignoranți sau diletanți, chiar habotnici. Pentru că vom reveni la vechile deprinderi ale corpului, acelea de a comanda cele cu care este obișnuit : dizarmoniile. 

Cu cât de folosim mai des simțurile ca să definim realitatea (aud, văd, simt...) cu atât permitem simțurilor să ne DETERMINE realitatea.

Sentimentele și emoțiile reprezintă o înregistrare chimică a experiențelor toxice trecute. Emoțiile sunt produsul final al experiențelor de viață.
Corpul va rămâne neschimbat atâta timp cât gândim la fel, simțim la fel din zori și până -n noapte. 

 La nivelul conștientului gândesc într-un fel, dar de fapt simt, sunt opusul. Când mintea și corpul se plasează pe poziții contrare, schimbarea nu se va produce prea curând, pentru că mintea și corpul nu lucrează împreună. Conștientul vrea una, iar organismul vrea alta.

Îi explicam unei doamne care se ducea la sală pentru a slăbi. Care ținea cure după cure de totul ajunsese un chin. Corpul părea o perioadă să „își revină” însă nemulțumirile din ea, nu. Apăreau din când în când frustrări cărora le făcea față cu greu. Memoria corpului! Depozitele de grăsime au rolul lor energetic. Și nici nu memora conștient starea de bine INTERIOARĂ după fiecare exercițiu. Nu stabiliza percepția stării, nu crea o nouă deprindere care să se înregistreze în creier, așa că ea dispărea când emoțiile, stările stresante din trecut apăreau.

Corpul este cel mai bun cititor de gânduri din câtă aparatură sofisticată există la ora actuală. Încercarea de a transforma tiparul emoțional seamănă cu experimentarea sevrajului. corpul devine dependent de vină, de furie, de nesiguranță, de mânie (știe fiecare dependența proprie). Apare o cantitate mică de drog- așa ca o părere și ...lăsăm să treacă. dar organismul ÎNTOTDEAUNA vrea mai mult. Doar a simțit numai „aroma” vrea toată prăjitura-tot laboratorul de preparare. Celule cer din ce în ce mai mult, numai pentru a se simți la fel din nou.

De asta am ales ca în cursul de Tibetan ReiKi să explic ce rol au stările și gândurile. Lucrând cu corpul fizic și gândind, spunând o idee clară, o informație, producem în timp COERENȚA între gândire și stare, emoție, între gândire și împlinire, materializare.
Gândul repetitive devine experiența însăși. Suntem noi înșine  un cumul de învățăminte pe care le repetăm, nuanțat.

Cunoașterea este precursorul experienței. Cunoștințele sunt pentru minte, iar noi informații sunt necesare pentru a înțelege mai  întâi potențialul pe care îl avem. Doar așa sesizăm când apar experiențe noi, și le înțelegem valoarea, fără frica că sunt „căi greșite”.

Punerea informației în practică, folosirea ei constantă devine EXPERIENȚĂ. Ea va stabiliza informațiile și așa vom fi convinși de realitatea lor, de beneficiu pe care ni-l aduce. Așa apar noi EMOȚII, care sunt produsul final al experienței. 

O experiență nouă, crează o emoție nouă. Și e nevoie de repetare susținută ca noua experiență să devină STARE!  Și în ReiKi aceasta se numește PRACTICĂ. Pentru că Emoțiile transmit  organismului să înregistreze chimic evenimentul iar practica va stabiliza ceea ce vă doriți. O experiență nouă crează o emoție nouă, care transmite semnale noi către gene noi. Capacitatea organismului nostru este uluitoare și bine ar fi să o descoperim și noi pentru a avea propria încredere și a depăși pragurile limitative de până acum.


                                                                               Bliss- Marco Cochrane

Cunoștințele sunt pentru minte iar experiența este pentru trup. Cunoștințele fără experiență sunt filozofie în care ne pierdem. Experiența fără cunoștințe este ignoranță și duce la dezechilibre. Atunci când sunt aplicate cunoștințele se crează o nouă experiență, transmitem corpului (aveți încredere în el, pentru că are inteligență proprie) cele învățate. Prin repetare vom schimba vechi deprinderi, ceea ce ne și dorim.

Se știe din datele care au fost confirmate de persoanele apropiate, că Maestrul Usui era adept al budismului. Budismul este un sistem de gândire, o ştiinţă spirituală şi un mod de viaţă care e raţional şi practic. De 2 500 de ani  a ajuns să fie practicat aproape de o treime din populaţia globului, devenind și religie.   Invață ca fiecare individ să-şi asume responsabilitatea faptelor și a devenirii, susţine toleranţa pentru ceilalţi şi pentru punctele lor de vedere, îmbrăţişează ştiinţa, psihologia, etică şi arta şi subliniază faptul că oamenii sunt creatorii vieţii lor prezente şi a destinului lor. Forța omului este uriașă dar singur o descoperi!


Ceea ce s-a practicat ca ReiKi până acum a fost necesar să fie făcut așa, în orb. CREDINȚA în ceea practicantul trăiește ca realitate personală de la prima inițiere a fost un punct de cotitură în viața multora. Avem acum ȘI informații care ne ajută să înțelegem uluitorul mecanism pe care îl declanșăm atunci când alegem această ARTĂ a autocunoașterii pentru a ne stăpâni propria viață.

Fie că este vorba de o sănătate mai bună,  de prosperitate, de o relație mai puternică sau toate împreună, oamenii sunt mereu în căutarea unor metode de îmbunătățire a vieții. E ca o trezire în masă dar pentru care trebuie să facem ceva fiecare în parte. Și cu  cât începi mai devreme, cu atât mai bine.
Vestea bună este toată lumea are puterea de a crea o mai bună calitate a vieții, ceea ce poate deveni religie personală. 

Oamenii tind să se concentreze mai mult asupra a ceea ce lipsește din viața lor, repetitiv, obsesiv uneori.   Asta nu e întotdeauna un lucru rău - este important atunci când doriți să faceți o schimbare ca să aveți un model bun de depășit, altfel nu vom ști ce vrem.   Cum te simți când te concentrezi numai  pe ceea ce lipsește din viața ta? Îngrozitor! Iar Universul îți răspunde NUMAI la ceea ce tu dorești, EMIȚI. Pentru că suntem relee extraordinare, superbe. Schimbarea înseamnă informație pusă în practică personal de fiecare!



Cunoașterea nu este putere, este potențialul de putere - asta ca să ducem un pic mai departe ceea ce se tot spune. Cei mai mulți oameni vor, sunt inspirați  să facă o schimbare, apoi sfârșesc prin a nu face nimic pentru asta, mulțumindu-se cu IDEEA care devine rană a neputinței. Pune în practică ideile senzaționale pe care le vehiculezi și vezi cât funcționează pentru tine, adaptează-le. Nu vei reuși întotdeauna, pentru că obiceiurile au o putere ancorată profund în noi. Treptat vei reuși să-ți cunoști propriul mecanism de viețuire, de a împlini ceea ce iți dorești.

 Eu sunt convinsă că tot va veni un timp când vom reuși să devenim REALI în propria viață.

Gânduri bune tuturor și împlinirea lor!



marți, 9 mai 2017

ReiKi - Byosen

Cine se uită afară, visează - cine se uită în interior, se trezește“
                                                                               Carl Jung








Denumirea completă este: Byosen Reikan ho

Byo = boală,
Sen = prezent, complet, uniform (există alte kanji pentru Sen, având semnificații ca mai înainte, înainte, anterior, în viitor, prioritate; glandă)
Rei = sacru, spirit, suflet
Kan = impresie, sentiment, senzație, emoție
Ho = metoda, model de sistem

Byosen – după mărturiile discipolilor care au primit inițieri de la urmașii Maestrului  Usui, mai ales de la Chujiro Hawashi, era predat la gradul 1 și nu treceai mai departe până nu stăpâneai această tehnică.

Byosen-ul este o metodă de localizare („senzația energetică”) percepută în zonele dizarmonioase, și ulterior de vindecare a  bolii (acumulare de toxine emoționale).
Byosen Reikan Ho a fost perceput ca fiind o tehnică oarecum similară cu practicile de scanare predate în unele stiluri occidentale Reiki ceea ce a provocat confuzii. Mulți practicanți ReiKi occidentali au ajuns în Japonia  și au descoperit acolo ce însemnătate are Byosen.

Este  posibil să se identifice și să trateze  dezechilibrele înainte de manifestarea simptomelor fizice ceea ce e dorit și ne-ar fi de un real ajutor. A fost inventată și aparatura care detectează dizarmoniile din câmpul energetic înainte ca ea să se instaleze în corpul fizic.

Senzaţiile, numite hibiki, pot apare și în alte zone ale corpului decât acolo unde este o problemă. Hibiki înseamnă ecou. Motivul pentru care aceste senzaţii se numesc astfel este pentru că ele nu sunt reale, ecoul este gol, o reflexie sau o iluzie.
Va exista întotdeauna o „senzație  energetică“, denumită Hibiki (rezonanță).
Hibiki este ecoul unui dezechilibru; rezonanța lui într-o altă parte a corpului.

                             Kan și Hibiki

Înainte de a trece mai departe, să ne uităm la această idee de  impresie (Kan), ca un ecou (Hibiki).
Ce este un ecou? Definiția științifică afirmă că: Ecoul este un fenomen acustic ce constă în repetarea prin reflexie a sunetului emis de o sursă și perceperea lui ca un sunet distinct în raport cu sunetul primar. Pentru ca sunetul reflectat de un obstacol să fie perceput distinct, ca ecou, el trebuie să se întoarcă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului initial.
De exemplu, o suferinţă a vezicii biliare poate da dureri în umăr, o afecțiune a stomacului poate duce la apariția hibiki în zona frunții sau în zona rinichilor, problemele respiratorii pot fi indicate de hibiki în dosul mâinilor, etc.

Se poate determina și dacă dizarmonia a fost înlăturată. Însă și atunci când simptomele exterioare ale unei dezordini au fost ameliorate, prezența continuă a Hibiki ar indica probabilitatea de revenire a dizarmoniei în viitor. Deci este de un real ajutor învățarea cu tenacitate, perseverență a Byosen.

In timp ce aplici ReiKi mâinile tale pot percepe senzații deosebite: căldură, furnicături, răceală, înțepături sau chiar poți avea o emoție mai puternică. Sunt „informațiile” transmise de corp iar mâinile înregistrează. Nu ale terapeutului  sunt sezațiile ci sunt simptome ale unei zone, organ sau structuri energetice aflate în corpul sau câmpul vital. Palmele doar decodifică în funcție de organ, de vechime etc.


Byosen, are mai multe aspecte: este frecvența energiei emisă de o parte a corpului tensionat, rănit sau bolnav. Este, de asemenea, reacția organismului la intrarea energiei Reiki și apoi la vindecare.  Prin evaluarea acestor  aspecte ale byosen, practicantul poate descoperi zona sau zonele care mai au nevoie de tratament, știe cât timp mâinile ar trebui să rămână într - o anumită zonă, și știe dacă sunt indicate și tratamente suplimentare.

Byosen are șase nivele distincte, care indică gravitatea stării, șase fiind cel mai înalt grad de dezechilibru:

Nivelurile de byosen
  • Atracție, semnifică o nevoie de tratament în zona respectivă, ca și cum ar fi un magnet acolo.
  • Căldură. Această căldură este mai mare decât temperatura normală a corpului.
  • Intensificarea senzației de căldură. Această căldură face ca palmele să transpire.
  • Furnicături. Pot fi la nivelul degetelor sau al mâinilor, crescând în intensitate apoi descrescînd treptat.  Sau ca înțepături de ace.
În timpul tratamentelor pot fi mai multe faze de acest tip. 




  • Senzație pulsatilăHibiki. Pulsația poate fi puternică sau slabă, lentă sau rapidă. Când locul pe care îl atingi se simte rece, nu este vina mâinilor tale, ci un semn de byosen nivelul patru. Energia stimulează vasele de sânge făcându-le să se dilate sau să se contracte. Atunci circulația sangvină este activată și fluidizată. Prin plasarea palmelor pe locul unde sunt transmise senzațiile, Hibiki, energia va umple acel loc și va ajunge, ca pe un canal în zona reală care are probleme. Ulterior mutăm palmele din nou acolo.
Sau se poate ține o palmă pe zona unde a apărut ecoul și una pe zona care l-a generat. Deja a devenit o tehnică de sine stătătoare care se practică în Vindecarea cuantică.

  • Durere în mâna practicantului. Această durere poate fi simțit în mână, în degetele sau în partea din spate a mâinii. Se poate deplasa în antebraț, și poate ajunge la umăr. Înseamnă că zona este puternic afectată. Se țin palmele în zona respective până se estompează senzațiile. Asta înseamnă că fluxul energetic este foarte puternic și însuși terapeutul beneficiază, crescându-i așa propria putere energetică.
Maestrii japonezi i-au încurajat pe elevi să exerseze pentru a-și dezvolta percețiile. Fără exersare susținută nu se poate. Să simți Byosen este un element cheie pentru practicanții ReiKi din școala japoneză. Asculți corpul și el îți spune ce ai de făcut. Marea majoritate se bazează pe pozițiile palmelor și consideră că e suficient. ReiKi implică o imensă responsabilitate fie că aplici pentru tine dar, mai ales, pentru alții. Poți deveni un bun bioenergoterapeut ( Bioenergia este  o calitate a tuturor fiintelor vii și se manifestă prin emisii de fluide energetice care sunt receptate de oameni, animale și plante, folosind energia din mediul înconjurător), sau poți învăța ce înseamnă ReiKi

 Bioenergie avem cu toții. Diferența constă în faptul că un vindecător are mai multă și de o anume calitate, câmpul său bioenergetic este mai mare, și - în plus - o poate manipula în scopuri terapeutice. 

Cel mai ușor se învață ReiKi în grup, de la cineva care deja stăpânește această tehnică, care are această cunoaștere. Este o Lege naturală a Spiritului: Vibrația mai puternică acordează/activează/transformă, energiile mai mici, mai slabe, dezvoltându-le.  Asta nu înseamnă că acele energii sunt dizarmonioase ci pur și simplu nu sunt active suficient. Treptat crește gradul de conștientizare a informațiilor transmise prin simțuri. Uneori nici nu știm clar de ce avem nevoie, însă corpul știe întotdeauna și va încerca să ne transmită prin diverse simptome.

Scanând corpul pot fi percepute senzații de Byosen nivel 3-4. Atunci se prelungește durata tratamentului în zona respectivă până se diminuează valurile de energie.

De câțiva ani predau la gradul 1, „hiperspațiul” format între palme și înainte de fiecare poziție în tratament. Deoarece marea majoritate a practicanților ReiKi devin supraîncântați pe propriile palme: că sunt calde, că simt adieri, furnicături. În felul acesta energia nu trece mai departe. Unde este atenția acolo este și energia! Poate deveni blocaj și apar ulterior probleme pentru că așa devii energoterapeut și transmiți din energia ta. 

In timp, dacă nu conștientizezi asta și, mai ales, dacă nu îți faci constant autotratament, vei avea de suferit. Poate că nu e ceea ce doriți să auziți, poate veți spune că vă „racordați la Sursă, invocând-o”. Sursa este Reală și noi trebuie să devenim doar catalizatorii ei. Uneori bucuria personală a practicantului că trăiește asemenea senzații, îl deconectează de la Marea Energie, intrând în zona bioenergiei. 

Invățăm să depășim această fragilitate a ființei noastre prin auto-observare susținută. Pentru că e normal, firesc să avem asemenea trăiri, uimiri. Doar practicând le vom depăși. De sute de ori am auzit: mi s-au încălzit palmele, îmi furniză degetele etc. tocmai te-ai deconectat de la Energia Universală și îți monitorizezi propria senzație energetică. In timp și cu răbdare se învață totul!

Ca să-i determin pe cei care doresc să învețe ReiKi să nu mai fie „atenți” la palmelor lor și să accepte că primesc informații despre starea energetică a corpului, am introdus „hiperspațiul”. Fiecare are propria lui îndemânare, propria lui putere de percepție. 

Asta nu înseamnă că Byosen trebuie confundat cu vre-o capacitate psihică sau cu intuiția. Corpul știe și îți transmite și ție iar tu percepi. E ca și cum ai învăța o limbă nouă, străină până acum. Iar cum profesorul ne este atât de apropiat, legătura care se formează devine în timp, indestructubilă. Percepi energia dar și STÂPÂNEȘTI această percepție prin faptul că devii conștient de ea și o observi. Un aspect extrem de important peste care am trecut până acum.

Hiperspațiul se face înainte de fiecare așezare a palmelor, fiind atenți și la plasarea palmelor energetice pe partea opusă a corpului și așa atenția/percepția, este dirijată spre spațiul dintre ele. Apoi se conștientizează și legătura dintre zonele pe care deja au fost așezate palmele. Treptat, vom deveni conștienți de energia dinlăuntrul nostru. Corpul se vindecă singur și cu cât noi conștientizăm asta, puterea de autovindecare va crește. Practica este cea care va face ca energia să devină tot mai puternică. Depinde numai de CONȘTIENTIZARE!

Byosen ne ajută să percepem dizarmoniile dar și cât au fost ele înlăturate. In timp percepem și dacă mai sunt „ecouri” ale dizarmoniei care pot rămâne în altă parte a corpului și activa ulterior o nouă suferință. De asta, nu reacțiile palmelor noastre sunt importante ci percepția energiei iar hiperspațiul poate fi de ajutor.


Să aveți o zi binecuvântată!

In secțiunea Video personale sunt filmulețe cu predarea ReiKi grad 1, unde veți găsi explicat și hipersapațiul. Necesită completări de la data postării lor.