Cartea Vieții 1

Cartea Vieții- metode de autovindecare înscrise în structura corpului. Atunci când nu știi că ai ceva-nu folosești. Căscăm, zâmbim, plângem .... pentru că ”doar” ne este somn, ne place ceva sau nu. Spiritualitatea orientală, știința zilelor noastre demonstrează că aceste deprinderi înseamnă mult mai mult. In fiecare episod voi prezenta ideile principale care sper că vă vor determina să învățați aceste tehnici aflate la purtător: a căsca, a zâmbi, a merge, a contracta anumite părți ale corpului etc. Vă doresc binecuvântarea sănătății, prosperității, fericirii în Viața fiecăruia!

Vindecă-te singur !

Corpul nostru știe să se vindece singur. De ce nu în totalitate?! Nu e cazul  să căutăm asemenea răspunsuri care pasează responsabilitatea atitudinilor noastre.

Recent am scris despre  căscat

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2016/02/beneficiile-cascatului.html

 și EMDR

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2016/06/vindecarea-traumelor-din-trecut.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2016/06/cartea-vietii-lectii-de-autovindecare.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2016/06/cartea-vietii-autocontrolul-2.html

Sunt două aspect importante pe care este bine să le știm. Pentru că mulți au nedumeriri.

Mișcarea bilaterală a ochilor, sau sus—jos, oblic etc. este bine să fie practicată ca exercițiu pregătitor și nu în plină criză existențială când e dificil să îți aduci aminte că poți face ceva ..mai neobișnuit” pentru a te îndepărta de focarul emoțional care te cuprinde.

Știu: UITĂM ! ok. Lucrezi mult la calculator: desenează  o săgeată ßà undeva pe marginea monitorului… Și de câte ori o ,,vezi” mișcă-ți ochii de câteva ori. Așa creezi o nouă hartă pe creier care devine stabilă și de a cărei utilitate vei profita oricând.
Se pot inventa multe asemenea ,,noduri la batistă”, bunăvoință să fie.

-        Atunci când suntem stresați, EMDR ne ajută să ne detensionăm.

-        Când suntem veseli, bine dispuși, EMDR ne stabilizează starea.  

Două aspecte diferite ale vieții în care intervenim prin mișcarea ochilor. Pentru că am sesizat nedumerirea multora cărora le arăt EMDR. Mediul științific încă nu are explicații clare. Însă, ceea ce este important: FUNCȚIONEAZĂ !!! 

Funcționează și ne aduce în momentul PREZENT de pe oriunde am hălădui. E ca și cum te-ai trezi. Ești TU, acum în clipa asta și ... atât! Fără traume sau măcar mult diminuate. Pentru că am fost (și sunt) fascinată de descoperile validate în mediile științifice, că partea anterioară a nucleelor amigdaliene calmează emoțiile. Care l-a rândul lor se leagă de vechea practică a Surâsului interior. Poate e prea mult, poate aceste informații încă nu sunt coroborate și de către cercetători. Nu asta e important ci faptul că AVEM ÎN NOI structuri pe care putem să le activăm și așa să deținem controlul asupra vieții. A propriei vieți.

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/09/zambetul-si-amygdala-nucleul-amygdalian.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/10/surasul-interior-si-amygdala-o-alta.html

         - EMDR ajută la reducerea treptată a durerilor /traumelor sufletești ;i somatice

         - stabilizează stările armonioase. Este chiar indicat să meditezi la ceva plăcut și să ai un cuvânt magic pentru acea stare pe care să ți-l spui când simți că este cazul.

Copii au o capacitate de vindecare uluitoare. Neavând nevoie de explicații ci doar de încredere. Am cerut voie unei mame să ajut puștiul care se lovise grav la genunchi. I se dizlocase. L-am rugat să miște ochișorii și apoi să îmi spună dacă tot așa ,,mare e durerea”. ,,Nu. parcă e mai ,,mică”. ,,Hai să o facem și mai mică”. Și uite așa a încetat plânsul, chiar s-a amuzat un pic de noutatea ,,tratamentului” până a ajuns salvarea.

Știu că deocamdată se practică doar pentru ,,stările” noastre. Dar întâmplarea cu puștiul m-a determinat să ,,aplic procedura” și pentru durerea de umăr sau de genunchi, spate... Depinde de vechimea durerii, de faptul că starea fizică are rostul ei care trebuie înțeles. Sigur că ajutorul poate fi completat și prin alte terapii care să schimbe starea energiei din zona respectivă. Că o vizită la spital este mai mult decât necesară..

Așa că învățând să avem încredere în corpul nostru care uite că nu ne-a lăsat în suferință –iar noi nici nu am bănuit acest lucru ci am încercat doar să ,,înlăturăm durerea” neștiind că ea e semnalul că propriul corp luptă să se vindece, așa cum a descoperit doctorul Hammer – și încă este ostracizat de colegi, realizăm că ne putem vindeca și că suntem singurii care o pot face. Dar bănui că asta o știți deja. Tocmai pentru că începem să avem încredere în posibilitățile latente dar REALE pe care le avem la purtător apar și METODELE pe care doar trebuie să le ÎNVĂȚĂM practicându-le. Doar conștientizarea lor nu e suficientă. Cum ar fi să stăm lângă un izvor și să leșinăm de sete ?! trebuie măcar să adunăm apă în pumni și să bem.

Și cred că e bine să repet că avem traume moștenite genetic, la nivel celular dar și traume pe care le ,,învățăm” și care formează harta creierului. Există legături între cele două dar sunt și aspecte separate. A învăța să ,,gândești pozitiv” nu înlătură un blestem care e moștenit genetic. Până la un punct poate fi o abordare comună. 
Să conștientizăm că am fost creați perfecți pentru că în mintea lui Dumnezeu așa suntem mereu. 

Beneficiile căscatului

Antrenarea creierului.  Modalităţi de a obţine sănătatea fizică, mentală şi spirituală

“Căscaţi. Râdeţi dacă vreţi (deşi aţi face mai bine creierului dacă aţi zâmbi), dar după părerea mea profesională, căscatul este unul dintre cele mai straşnic păstrate secrete în neuroştiinţă. Chiar şi colegii mei, care fac la alte universităţi cercetări asupra meditaţiei, relaxării şi reducerii stresului, au trecut cu vederea această puternică unealtă de intensificare neuronală. Căscatul a fost folosit de multe decenii în terapia vocii, ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiunii din gât şi a anxietăţii.

Câteva studii recente bazate pe scanarea creierului au arătat cum căscatul induce o activitate neuronală unică în zonele creierului care sunt direct legate de generarea conştiinţei sociale şi crearea sentimentelor de empatie. Una dintre aceste zone este precuneusul, o mică structură ascunsă în cutele lobului parietal. Conform cercetătorilor de la Institutul de Neurologie din Londra, precuneusul pare să joace un rol central în conştiinţă, autoreflecţie şi refacerea memoriei. Precuneusul este stimulat de respiraţia yoga, fapt care ajută la explicarea motivului pentru care diferite forme de meditaţie contribuie la un sentiment sporit de conştiinţă de sine. Este de asemenea una dintre zonele cele mai atinse de afecţiunile bătrâneţii şi problemele de deficit de atenţie, deci este posibil ca dacă vom căsca deliberat să întărim această parte importantă a creierului.

Din aceste motive credem că simplul căscat trebuie integrat în exerciţii şi programe de reducere a stresului, antrenamente de intensificare a memoriei, psihoterapie şi practici spirituale contemplative. Şi deoarece precuneusul a fost asociat recent cu sistemul neuron-oglindă din creier (care ne permite să rezonăm la sentimentele şi comportamentele altora), căscatul ar putea chiar să ajute la intensificarea conştiinţei sociale, compasiunii şi comunicării eficiente cu alţii.

Căscatul este atât de eficient şi de important pentru funcţionarea creierului, încât vă voi cere să citiţi cele treizeci şi patru de studii legate de căscat pe care le-am citat la note (puteţi citi rezumatul şi câteva articole accesând pubmed.gov). 

De ce sunt atât de insistent? Pentru că dacă v-aş cere să puneţi jos această carte chiar acum şi să căscaţi de zece ori ca să experimentaţi această tehnică fabuloasă, probabil că n-o veţi face. Chiar şi la seminare, după prezentarea cantităţii copleşitoare de dovezi, când ceream oamenilor să caşte, jumătate din audienţă ezita. Trebuia să îi conving pentru ca să simtă efectele relaxante imediate. Există o prejudecată de neînţeles în societatea noastră, care sugerează că este nepoliticos să caşti şi cei mai mulţi dintre noi am fost învăţaţi aceasta când eram mici.

Ca tânăr student la Medicină, am fost prins odată căscând şi am fost muştruluit de profesor. A spus că nu se cade să apar obosit în faţa pacienţilor, chiar dacă stăteam pe hol, nu în salon. Într-adevăr, căscatul se intensifică atunci când sunteţi obosit şi ar putea fi modalitatea blândă prin care creierul vă spune că ar fi necesar un mic somn de regenerare. 

Pe de altă parte şi expunerea la lumină vă poate face să căscaţi, sugerând că aceasta este o parte a procesului de trezire.

Căscatul nu numai că vă relaxează – vă aduce cu rapiditate într-o stare de conştiinţă cognitivă. Studenţii cască la curs, nu pentru că profesorul este plictisitor (deşi şi acest lucru vă poate face să căscaţi, încercând să rămâneţi concentrat la discursul monoton), ci pentru că scapă creierul de somnolenţă, ajutându-vă să staţi concentrat asupra unor concepte şi idei importante.

El reglează conştiinţa şi sentimentul de sine şi ne ajută să devenim mai introspectivi şi mai conştienţi de sine. Desigur, dacă se întâmplă să vă treziţi în faţa unui profesor monoton, plictisitor, căscatul vă va ajuta să vă menţineţi treaz.

Căscatul vă va relaxa şi vă va aduce într-o stare de veghe alertă mai repede decât orice altă tehnică de meditaţie cunosc şi, deoarece este neurologic contagios, este foarte uşor de învăţat în grup. Una dintre fostele mele studente folosea căscatul pentru a readuce la atenţie consiliul directorilor în mai puţin de şaizeci de secunde. De ce? Pentru că ajută oamenii să îşi sincronizeze comportamentul cu alţii.

Căscatul, ca mecanism de alertare, apare în primele douăzeci de săptămâni de la naştere. El ajută la reglarea ritmurilor circadiene ale nou-născuţilor şi, deci, căscatul ar trebui să ajute petrecăreţul de până în zori şă îşi reseteze ceasul intern al creierului. 

Căscatul ar putea de asemenea să uşureze disconfortul provocat de altitudinile mari.

Deci ce anume se află înapoia mecanismului care face din căscat o unealtă atât de esenţială? Pe lângă activarea precuneusului, reglează temperatura şi metabolismul creierului. […]

Numeroase neurochimicale sunt implicate în experienţa căscatului, inclusiv dopamina, care activează producerea de oxitocină în hipotalamus şi hipocamp, zone esenţiale pentru activarea memoriei, controlul voluntar şi reglarea temperaturii. 

Aceşti neurotransmiţători reglează plăcerea, senzualitatea şi relaţiile dintre indivizi, deci dacă vreţi şă vă sporiţi intimitatea şi să staţi împreună cu partenerul dumneavoastră, atunci căscaţi împreună.

Alte neurochimicale şi molecule implicate în căscat sunt acetilcolina, oxidul nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH, hormonii sexuali şi peptidele. De fapt, este greu să găsim o altă activitate care să influenţeze atât de multe funcţii ale creierului.

Sfatul nostru este simplu. Căscaţi cât de mult puteţi într-o zi: când vă confruntaţi cu o problemă dificilă la lucru, 

când vă pregătiţi să mergeţi la culcare 

şi ori de câte ori simţiţi mânie, anxietate sau stres. 

Căscaţi înainte să aveţi o discuţie importantă, 

căscaţi înainte să daţi un test 

şi căscaţi în timp ce meditaţi sau vă rugaţi pentru că vă va intensifica experienţa spirituală.

Căscatul conştient are nevoie de puţină practică şi disciplină pentru a trece de inhibiţiile sociale inconştiente, dar oamenii vin adesea cu trei scuze ca să nu caşte: “Nu-mi vine”, “Nu sunt obosit” şi, preferatul meu, “Nu pot”. Sigur că puteţi. 

Tot ceea ce trebuie să faceţi ca să declanşaţi un căscat adânc este să îl mimaţi de şase sau şapte ori. Încercaţi asta acum şi veţi descoperi până la al cincilea căscat fals că se va produce unul real. Dar nu vă opriţi aici, pentru că până la al zecelea sau al doisprezecelea căscat veţi simţi puterea acestui mic truc seducător. Ochii poate vă vor lăcrima, s-ar putea să înceapă să vă curgă nasul, dar vă veţi simţi şi foarte prezent, incredibil de relaxat şi foarte alert. Nu e rău pentru ceva ce nu ia mai mult de un minut.

În concluzie:

                                            12 Motive esenţiale să căscaţi:

1.Stimulează starea de alertă şi concentrarea

2.Optimizează activitatea creierului şi metabolismul

3. Îmbunătăţeşte funcţia cognitivă

4. Îmbunătăţeşte memoria

5. Sporeşte conştiinţa şi introspecţia

6. Scade stresul

7. Relaxează fiecare parte a corpului

8. Îmbunătăţeşte controlul muscular voluntar

9. Intensifică abilităţile atletice

10. Reglează simţul timpului

11. Creşte empatia şi conştiinţa socială

12. Sporeşte plăcerea şi senzualitatea

,,Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”- (Andrew Newberg si Mark Robert Waldman)

Dar:

Afecţiunile pe care le trădează căscatul în exces au legătură cu slabă oxigenare a sângelui: malformaţii cardiace, boli neurologice, migrene, boli pulmonare, anemie şi carenţe de magneziu.

Exceptând stările de oboseală, căscatul este o consecinţă a proastei oxigenări a sângelui, fenomen care apare în cazul unor boli precum insuficienţa cardiacă, epilepsia, encefalita sau migrenele, dar şi când există carenţele de fier şi de magneziu.

Avem tendinţa să căscăm des şi când petrecem mult timp într-o încăpere neaerisită sau foarte aglomerată.