Simplu: despre creier

Vocea corpului în creier este cea a primului creier format, cel căruia (impropiu) îi spunem ,,creier reptilian”.

-Reglează funcțiile vitale: frecvența cardiacă, presiunea arterială, ritmicitatea respiratorie, funcția digestivă, temperatura internă, reglează funcționarea glandelor endocrine( funcții asigurate de către trunchiul cerebral).

- Automatismele înnăscute: foamea, setea, instinctul de supraviețuire, activitatea sexuală, fecunditatea, lactația etc( funcții asigurate de trunchiul cerebral).

-Coordonează întreaga activitate musculară: echilibrul și simțul poziției, controlul tonusului muscular (funcții asigurate de cerebel).

- Sediul presupus al unui număr de comportamente genetice dobândite: imitarea, căutarea unui habitat, simțul teritoriului, vânătoarea, împerecherea, stabilirea unei ierarhii sociale, ritualuri și comportamente repetitive ( ce cunoscut sună !!! uite de cînd le avem în memorie, la purtător).

-Aici are loc convergența informațiilor senzoriale și senzitive. Ele sunt regrupate și triate după ariile cortexului specializate în analiza fiecărui tip de informație ( aria auditivă, aria vizuală). –funcții asigurate de talamus.

Acest minunat ,,creier reptilian” este un computer central, la curent clipă de clipă cu starea organismului. Dacă este necesar transmite informațiile și celorlalte părți ale creierului. Este cu adevărat ,,vocea corpului în creier”.

Cred cu toată tăria că avem nevoie de informații clare, validate de știință. Și faptul că are loc această validare a unor informații ocultate dar prezentate metaforic în ultimii zeci de ani ne ajută în stabilitatea emoțională. 

Fără cunoaștere devenim diletanți și chiar habotnici. Creindu-se sisteme spirituale, noi religii etc, poate deveni trauma actuală a omenirii, dacă ele nu au o bază concretă, susținută de informații care să fie și verificabile, măcar printr-o cunoaștere cât mai cuprinzătoare. Știți de ce?! Pentru că ,,ideile prea noi” sau năstrușnice, vin în coliziune cu adevărul pe care corpul îl știe de atîta timp. Inteligența emoțională a corpului ! sper să vă sune cunoscut, dacă nu, citiți cărțile scrise da Daniel Goleman și traduse(unele)și la noi.

Despre sistemul limbic – mamalian se știe că ,,îmbracă” creierul reptilian. Este legat de hipotalamus și cortex, branșat în derivație la toate informațiile senzitive și senzoriale percepute prin cele cinci simțuri care ne ,,colorează” viața.

Are două funcții capitale: este un selector- responsabil de selecția dar și de arhivarea emoțiilor care sunt trăite datorită interacțiunii cu mediul din jurul nostru. Deci este și o memorie. Capacitatea sa de înregistrare este în funcție de emoția sau senzația resimțită în momentul unei experiențe.

Criteriile de selecție și memorizare sunt diferite pentru emisfera stângă și pentru cea dreaptă. Pentru că cea stângă este puternic motivată de emoții iar cea dreaptă de senzații.

Insă acest creier (uneori asemuit cu o oaie) începe să fie tributar neocortexului. Rolul de călăreț sau șofer nu prea i se potrivește. Interpretarea unui eveniment făcută de neocortex după ce primește toate datele este un privilegiu la care e din ce în ce mai bine să fim atenți.

Neocortexul = 10 miliarde de neuroni( alții spun că mai puțin). Importantă este funcționarea lui ceea ce se vede prin crearea a cât mai multe sinapse (legăturile electrice dintre neuroni). Aceste legături se formează numai când gândim, când învățăm și așa stabilim corelații voite. E un subiect extrem de amplu dar și de minunat.

Memorizarea, reflecția și rațiunea sunt funcții ale neocortexului, repartizate în cele două emisfere cerebrale. La mamifere ele funcționează împreună(cu mici excepții totuși).

La om ele au dobândit pe parcursul ultimei sute de mii de ani funcții diferite dar totodată și complementare. Fiecare emisferă funcționează ca un creier singular având propriul limbaj, propria memorie, propriul colorit senzorial dar și emoțional. Insă există o punte între ele (corpul calos) prin care circulă informațiile dintr-o parte în alta.

Emisfera stângă este analitică: funcții specifice: citit, vorbit, numărat, analizarea detaliilor, stabilirea relațiilor cauză-efect etc. Controlează patea dreaptă a corpului.

Emisfera dreaptă este sistemică. Guvernează gândirea concretă și reprezentarea reală a faptelor, recunoaște situația globală, de ansamblu. Ceea ce em. stângă analizează fragmentar.

Sunt date de ansamblu dar necesare pentru că ne privesc. Așa funcționăm, fie că știm sau nu.

Cei care și-au dezvoltat preponderent emisfera stângă trebuie să învețe să se sprijine în a lua decizii, în a se comporta pe datele din emisfera dreaptă. Valabil și pentru cei care au mai activă emisfera dreaptă de a învăța(și accepta) să se ajute de analiza oferită de emisfera stângă.

Despre aceste aspecte voi mai scrie. Pentru că inițial omenirea a fost divizată în auditivi și vizuali. Două prototipuri umane cu trăsături clare, distincte. Avalanșa de transformări umane din ultima sută de ani (mai ales) a dus la apariția persoanelor kinestezice și, recent, a celor digital/auditive( a dialogului intern).

A ști, a înțelege aceste transformări ne duce la a fi stăpânii vieții noastre și nu a funcționa pe pilot automat. Doar din când în când mai ridicăm capul spre Dumnezeu și...oftăm. Așa cum spune părintele Rafael Noica: ,,Dumnezeu nu învârte la mămăliga ta!”. Pentru că suntem creați perfecți și e bine să ne cunoaștem ca să folosim corect și responsabil toate cele daruri, care sunt în noi.

Un exemplu: dacă tu ești vizual(și ~65% sunt), atunci sigur că vorbești mult în gând încărcând emisfera dreaptă. Ce poți face ca să nu ....explodezi?! Îți imaginezi că spui (vorbești-deci emisfera stângă) cu cineva. Imaginar dacă nu și chiar real(uneori ... e de evitat). Rolul ,,mărturisirii păcatelor”, mai nou cel al psihologilor ăsta e (printre altele ca să nu limitez).

Ca ideile să fie și punctuale nu numai de ansamblu, privești în partea stângă sus.

Au fost necesare sute de studii științifice dar s-a obținut harta comportamentelor și implicit a înțelegerii și coordonăriilor. Cred că este un salt uriaș în a reuși să nu mai trăim prin automatisme sau gen turmă.

Este adevărat că se cere un efort de învățare , de gândire. Dar fără asta nu se poate realiza nimic.

,,Dumnezeu îți dă dar nu îți vâră în traistă”. Unii ar vrea ca să le fie și cărată.

Cred că fiecare are tăria, puterea de a deveni fericit învățând cum. 

Trăiește-te pe tine însuți

O povestire a însingurării de oriunde, de oricând. A întrebărilor, a căutărilor și ….finalitatea o alege fiecare.

 „Oare mai există vreo speranţă pentru mine?” ,,Din mine nu mai poate ieşi nimic"- sună cunoscut ?! ,,nu găsea sprijin nicăieri” ……..Cu toate acestea, avea succes, putere şi işi putea permite orice. 

Dar ce insemnau bunurile materiale fără armonie interioară, fără conştinţă spirituală, fără dezvoltarea personalităţii şi, inainte de toate, fără prieteni adevăraţi şi fără un partener care să-l iubească din suflet?

,, Dr. Devadip Anand Satarasch Erwin Kleinfeld” – un nume care cuprinde în el ,,aparițiile editoriale” ale învățământului cules și ,,interpretat” de prin toate zonele lumii. Un amestec de din toate! Prototipul ,,terapeutului” este magistral creionat. Dar… e necesar și el. Aceeași ,,acumulare”de informații vandabile dar și o întoarcere bruscă spre Cel care a făcut Totul. Măcar de spaimă – uite la ce duce.
 ,,Iluminarea” din templele construite de mâinile omenești se poate stinge oricând.

Noi spunem mai simplu și direct: ,,La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”. Dar e important să cauți – ce găsești poate te face să te accepți. Poate…! Dar și înveți să ai discernământul necesar în alegerea informațiilor, a persoanelor cu care rezonezi spre îndrumare. Pentru că până la urmă tu le vei suporta consecințele și:,, avea cumva sentimentul că-şi va putea rezolva problemele singur”.

 Căutăm ,,deasupra” iadului propriu. Dar dacă e acolo un alt iad?! (până la ceruri ne mănâncă sfinții). Există însă o Unică Putere, o Unică Forță Creatoare, un Unic Nume – Dumnezeu, oricum I-am spune. Spre El să ne îndreptăm ființa, gândul. Legătura cu El este indestructibilă  dincolo de religii, școli, sisteme spirituale .

Nu e bine-nu e rău! Înveți din toate. Atitudinea ta contează. Karma?!- a trecut. Ce faci tu acum cu viața interioară ?! știi că o ai și e a ta, numai a ta?! Și părinții, și stră-bunicii au avut-o pe a lor. Ți-au predat-o și ție. Alege ! o trăiești pe a lor sau Tu te trăiești pe tine cum dorești?! Avem ,,memoria” lor în noi. Nu e nevoie să o ,,citim” în fiecare zi și să nu vedem că e soare, că adie vântul, să nu simțim mângâierea pe care o putem dărui, gustul unui fruct care să ne înmiresmeze clipele. Mare ,,minune”: trăim și interpretăm rolurile altora, fie că sunt genetice fie că vin din Egiptul antic. Ne place nouă să jucăm asemenea roluri (cică avem …karma sau farmece, blesteme). Jos măștile și trăiește propria ta viață Acum. Conștient. Fără trecut-fără viitor. Acum !!!

Conștientizăm mereu și mereu ,,iadul fierbinte” din jur și din noi. E bine. Odată și odată, vom începe să căutăm, vom fi dezamăgiți poate, dar dacă nu te oprești …. Te vei cunoaște pe tine, Om Minunat! ,,E ziua ta azi” poți deveni conștient de asta în fiecare clipă! Ce faci cu ea?!

E doar Ziua ta. Unică !!! pentru că mâine va fi la fel, aceeași zi de Azi.

* * *

  Fragmentul este din : ...” –,,Manualul NPL-ului spiritual” de Walter Lubeck, ed.MIX.

(Sublinierile din text îmi aparțin)

,,Intr-una dintre puţinele mele zile libere, după un mic dejun prelungit, stăteam aplecat asupra ziarului şi nu după mult timp, a inceput să-mi pară rău că mă ocup de aceste ştiri noi, dar, in acelaşi timp, vechi, intotdeauna deprimante. Aşa că l-am pus deoparte şi am incercat să caut din nou in revista Cronicile Akasha 37 un articol scurt care să-mi echilibreze starea de spirit.

După un timp, pe o pagină care-mi scăpase pană atunci, am găsit o povestire care mi-a captat imediat atenţia. Sub titlul banal de „noutăţi din dimensiunile inferioare" se găsea următoarea relatare:

,,În casa diavolului, undeva jos, intr-al şaptelea iad, cu toate că era tarziu, pe masă mai ardea incă o veioză. Obosit, dar fascinat de o carte pe care o primise chiar in acea zi de la un distribuitor, incornoratul stătea culcat in patul său şi citea. Langă el erau inşirate lucrările standard ale literaturii New-Age şi ale psihoterapiei modeme. Într-o armonie perfectă, aici stăteau una lângă cealaltă „De la Yeti la Yoghin in 90 de zile", „Vindecarea bătăturilor după metoda frăţiei galactice" şi „Creşte spre lumină - eliberează-te şi tu de cătuşele căruciorului pentru copii".

 După incă o jumătate de oră, domnul Satan a lăsat la o parte cartea şi a inceput să privească visător in lava fierbinte care aburea in faţa ferestrei sale.

 „Oare mai există vreo speranţă pentru mine?" se gandea el şi işi proiectă in faţa ochilor minţii situaţia familială şi evenimentele care l-au marcat in prima copilărie, care-i deveniseră conştiente prin lectura acestei cărţi.

„Din mine nu mai poate ieşi nimic", medita el in continuare. „Deja bunica a fost cumva psihotică, părinţii mei au fost egoişti şi narcisişti şi nu le păsa de mine, fiindcă erau tot timpul obligaţi să lupte pe Pămant impotriva concurenţei cereşti. Ori de cate ori tata se intorcea acasă stresat, incepea să spună aceleaşi poveşti: „Ha, anul acesta am ţinut cu 50% mai multe liturghii negre şi am realizat cu 20% mai multe abandonuri ale bisericii decat in perioada de bilanţ trecută. Nu mai am probleme decat cu caţiva şefi de departamente. Aceştia au ipotecat din nou un şir intreg de suflete deja amanetate. Cum pot să-mi verific socotelile in asemenea condiţii?!"

Lucrurile au continuat in acelaşi fel şi trist, micul diavol care nu găsea sprijin nicăieri, lăsă să-i atarne coada. Dar nici aşa nimeni nu-i dădea atenţie.

Nimeni nu-l putea suferi. Nici in iad nu era foarte agreat. Oamenii fugeau de el şi blestemau folosindu-i numele. Cu toate acestea, avea succes, putere şi işi putea permite orice. Dar ce insemnau bunurile materiale fără armonie interioară, fără conştiinţă spirituală, fără dezvoltarea personalităţii şi, inaintede toate, fără prieteni adevăraţi şi fără un partener care să-l iubească din suflet?

Diavolul suspină adanc. Privirea ii alunecă peste cărţi şi i se părea că nimic nu mai are sens. Nici acestea nu-l puteau ajuta cu adevărat. Nu erau altceva decat hârtie moartă.

„Stai " inviorat brusc, el işi indreptă spatele. „Bineinţeles! Este totuşi cineva care ţi-a scris!" Se apucă să răscolească prin bibliotecă şi in curand găsi ceea ce căuta.
 Lucrările care au trezit in el cele mai multe procese de conştientizare au fost scrise, fără excepţie, de Dr. Devadip Anand Satarasch Erwin Kleinfeld. Entuziasmat, trecu in revistă o anexă. Da, acolo scria: "Dacă ai probleme pe care nu le poţi rezolva imediat, prin tehnicile de autoajutorare pe care le-am descris in această carte, poţi să mi te adresezi pentru a stabili o intalnire de lucru şi o şedinţă in vederea demarării unui proces de rezolvare a acestora, prin transformare energetică." Cu ochii strălucindu-i şi mai tare, cel care-i duce la pierzanie pe cei drepţi, işi ridică privirile şi inchise cartea. 

„Da", spuse el cu un glas scăzut, dar plin de speranţă, „trebuie s-o fac". „Numai el mă poate vindeca. Procesul de rezolvare prin transformare energetică mă va conduce şi pe mine spre lumină şi dragoste!". in dimineaţa următoare, chiar in timpul pauzei pentru micul dejun, s-a indepărtat de colaboratorii care nu trebuiau să-i cunoască toate problemele personale şi a telefonat la cabinetul doctorului Devadip Anand Satarasch Erwin Kleinfeld. După două semnale sonore, i s-a făcut legătura. 

Se auzea o muzică minunată şi o voce bărbătească plăcută i-a spus: „Alo, ai ales numărul potrivit. Aici este centrul cristalelor luminoase al lui Devadip Anand Satarasch. Sunt intr-o şedinţă şi din păcate nu pot vorbi cu tine personal. Mă poţi găsi la ora..." Diavolul şi-a notat orele de consultanţă şi a inceput să se simtă gelos. Acest om mai avea şi alţi clienţi. Totuşi, in curand, a inlăturat gandurile acestea nedemne şi şi-a continuat munca. Mai tarziu, după-amiaza, a avut, in sfarşit, succes.

 „Da, aici Anand, ce pot face pentru dumneavoastră?!" a răsunat o voce stresată in receptor. „Vreau să stabilim o intalnire. Am cateva probleme, poate că mai puţin obişnuite - nu ştiu. Mă puteţi ajuta?" spuse diavolul nervos. „Nu vă faceţi griji, găsim noi o soluţie. Nu există nicio problemă pe care să nu o cunosc şi pe care să nu o pot rezolva", răspunse sigur pe el, Dr. Devadip Anand Satarasch. „Am studiat terapia psiholingvistică Chakra la Enlightment-Pyramid-Center din New York şi Muller-Work cu insuşi Mtiller, cu care colaborez. Noi doi am scris şi o carte impreună."

Diavolul ştia acest lucru de la Agenţia de distribuţie a razelor de lumină şi inlemni datorită sentimentalul de respect interior, căci ceea ce citise in această carte deschizătoare de drumuri suna bine, işi amintea cu precizie, chiar dacă n-a inţeles foarte bine despre ce este vorba. 

„În afară de aceasta", continuă terapeutul, „cu ajutorul puterii mele directe de a vedea aurele pot găsi toate blocajele cat ai zice peşte. După aceea, le dizolv cu blandeţe, cu ajutorul forţei universale de transformare prin dizolvare vibraţională. In acel moment, va ieşi la suprafaţă adevăratul tău eu dumnezeiesc, care se găseşte deasupra energiilor inferioare ale armurii tale emoţionale şi, odată cu aceasta, se va armoniza şi karma ta negativă."

Între timp, diavolul era nerăbdător să fixeze o intalnire şi, din intamplare, Dr. Devadip Anand Satarasch Erwin Kleinfeld avea vinerea următoare timpul necesar pentru o şedinţă intensivă. 
Diavolul trebuia să-şi ia concediu şi şedinţa costa aşa de mult incat chiar şi el trebui să inghită de cateva ori in sec dar, in ultimă instanţă, era vorba despre armonia sa interioară şi despre curăţarea Karmei!

Pană in momentul sosirii zilei stabilite, Scaraoţchi a avut parte de o perioadă plină de sentimente contradictorii. De mai multe ori a fost aproape de a anula intalnirea, fiindcă avea cumva sentimental că-şi va putea rezolva problemele singur. Dar, de fiecare dată, a invins senzaţia că aceasta este foarte importantă pentru el şi cărţile sale de tarot ii arătau acelaşi lucru. 

Desigur că n-a intrat total nepregătit in centrul cristalelor luminoase. S-a imbrăcat cu un trenci lung, care-i ascundea statura şi - inainte de toate, coada - şi-a pus pe cap o pălărie, ca să nu i se vadă coarnele, şi-a infăşurat in jurul gatului un şal, şi-a pus mănuşi, ochelari de soare şi cizme. Grijuliu, şi-a turnat o jumătate de litru de parfum franţuzesc scump pe pielea scorţoasă pentru ca nimeni să nu-l poată recunoaşte imediat după miros. Înarmat astfel, ieşi din casă şi porni spre locul primei şedinţe terapeutice.

Intrarea in centrul cristalelor luminoase era impresionantă şi diavolului i s-a părut că percepe şi faptul că acea clădire iradia ceva extrem de luminos şi limpede. Pe uşă, pe un panou din alamă, scria cu litere violete: „Dr. Devadip Anand Satarasch Erwin Kleinfeld - terapie psiholingvistică pentru armonia Chakra - Miiller-Work Maşter Enlighter - supervizarea de procese de transformare prin dizolvare universală - sunaţi pentru a stabili o programare."

Pentru moment, stăpanul tuturor iadurilor inferioare, mijlocii şi superioare, devenit nehotărat, a ezitat din nou. După aceea insă, şi-a făcut curaj şi a sunat la uşă.

Reuşise. Reuşise să ajungă la cel care-l putea vindeca prin propriile forţe. În sfarşit, acum, după mii de ani de blocaje sentimentale şi acumulări de Karme negative, işi va sfărama cătuşele şi-şi va putea descoperi şinele divin.

Se simţea cumva fericit. Uşa s-a deschis şi in faţa sa se găsea Dr. Devadip Anand Satarasch Erwin Kleinfeld. Un bărbat puternic, de varstă mijlocie, imbrăcat in alb, puţin supraponderal - dar şi Buddha a fost aşa -omul care, cu mult timp in urmă, ii dăduse atata de furcă. 
Omul  acesta ii zambea prietenos. „Intră, imi pare bine că ai venit", ii spuse el. Stăpanul fiinţelor intunericului intră. „Să mergem direct in sala de transformare. Simt dorinţa ta de a te transforma şi trebuie să folosim ocazia".

În sinea sa, diavolul sări in sus de bucurie şi uşurare. Terapeutul său...a simţit... dorinţa sa de schimbare!!! Cat de sensibil era acest om, cat de sigur de sine, ce minte clară, cat de puternic şi de spiritual. Michiduţă s-a felicitate pentru alegerea pe care o făcuse. N-ar fi trebuit să-i fie frică de şedinţa de terapie. A mai simţit şi o uşoară dizlocare a blocajelor. Era sigur că, intr-unanumit fel, Dr. Anand Satarasch lucra deja cu el mental-energetic sau karmic.

Era aşa de cufundat in ganduri, incat terapeutul a trebuit să repete de trei ori aceeaşi intrebare inainte ca diavolul să fie conştient de acest lucru.

„Cum? Da, am inţeles. Vreţi să-mi scot hainele şi ochelarii de soare. Cu plăcere dar, ca să fiu onest, sunt puţin inhibat. Ştiţi, nu arăt la fel ca ceilalţi oameni. Mă simt penibil şi, in afară de aceasta, nu vreau să vă sperii".

Terapeutul l-a privit cu un zambet profesional amabil şi i-a replicat: "Am vindecat mii de oameni. Mulţi dintre ei credeau ca şi tine că ar fi altfel şi că nu merită să fie iubiţi, dar nu este aşa. Ai să vezi. Vom parcurge impreună procesul de transformare prin dizolvare şi ai să-ţi descoperi sinele divin pe care il percep de pe acum, ca la toţi oamenii care se găsesc in apropierea mea. Dezbracă-te! Peste patruzeci de minute are să mai vină cineva pentru o iluminare intensivă şi vreau să avem timp suficient."

Diavolul şi-a adunat tot curajul, a respirat profund abdominal( pentru a se centra aşa cum a invăţat dintr-o carte despre aură scrisă de un domn Kiel sau Hamburg sau ceva asemănător şi şi-a scos ochelarii. A urmat pălăria şi in momentul in care şi-a dezbrăcat mantaua şi s-a intors, a auzit zgomotul unei somiere terapeutice care se răsturna, in spatele căreia se baricadase Dr. Anand Satarasch Erwin Kleinfeld. „Isuse, Cristoase! Tatăl nostru care eşti in ceruri. Binecuvantată fie impărăţia ta şi iarta-ne nouă astăzi păcatele noastre zilnice!"

Terapeutul a continuat să spună toate rugăciunile şi invocaţiile care-i veneau in minte, ţipand cu o voce sugrumată, in timp ce-şi făcea cruce: „Pleacă Satană! Pleacă! O cerule, ajută-mă! De maine am să mă duc iar la biserică şi am să mă spovedesc de două ori pe zi. Pleacă Satană!" Un moment, diavolul s-a uitat la terapeut fără să inţeleagă nimic inainte de a pricepe ce s-a intamplat cu adevărat. Obosit, a făcut un gest de renunţare şi a spus: „Scoală-te, nu sunt in timpul serviciului până mâine."

S-a intors şi a ieşit puţin mai aplecat decat la venire. S-a oprit cateva clipe in faţa firmei de la intrare, a smuls-o de pe perete fără mare efort şi a aruncat-o cat mai departe. În faţa uşii mai mirosea incă a pucioasă atunci cand Erwin Kleinfeld, palid şi inarmat cu o ramă masivă in care se găsea unul dintre cele mai importante certificate de terapeut pe care le avea, a ieşit şi el să vadă cum stau lucrurile.

Astfel, diavolul mai duce şi acum povara unei karme negative şi este şi acum limitat in capacităţile sale de socializare şi in alegerea meseriei din cauza influenţelor care i-au marcat copilăria. Dar această poveste continuă să fie rescrisă şi poate, candva, va exista cineva care să aibă inimă suficient de mare şi pentru diavol. Este posibil ca atunci să se poată deschide un capitol cu totul nou”. 

......................

Picturi_ Alex.Grey 

Depresii spirituale

„Nesăbuiţii se înghesuie acolo unde îngerii se tem să păşească”

                                               - Alexander Pope ,,Eseu despre critică” (1711)

Avem fiecare o istorie personală înscrisă în profunzimile ființei (în A.D.N.) pe care învățăm să o citim. Unii spun că este ,,uitată” și trebuie să ne-a reamintim. Depinde din care punct de vedere privești. Dar că avem ,,informații” încă necitite, acest aspect e sigur.

Pricepi un lucru – atunci aplică-l. Fă-l să devină parte din viața ta. E ca in povestirea cu omul care se duce la un maestru zen ca să  învețe de la el și acesta toarnă ceaiul până se revarsă din cană.  A priceput ce vrea să spună maestrul ( golirea de alte învățături) și …. a plecat mulțumit. Venise să învețe și s-a mulțumit cu ,,priceputul”. Și i s-a dus buhul că a fost la un mare maestru …. și a acceptat să fie de-numit maestru.

Toate situațiile, lucrurile pe care le creem sunt după chipul și asemănarea noastră interioară. Chipul nostru, exteriorul nostru este asemănător celui interior.  Când ești la început de drum, privești viața din punctul/unghiul tău personal de vedere sau în conformitate cu părerile altora sau cu patternurile neamului?! Realitatea este conturată de și în mintea noastră, ea este creatoarea tuturor (Tesla) fiind motivul tuturor celor ce există fie că suntem sau nu conștienți de asta. 

Putem începe să gândim alegând să determinăm anumite conexiuni care ne vor duce la înțelesuri personale. Cele de care avem nevoie atunci. Insă ,,procesul gândirii” trebuie reluat permanent. Nu e …sezonier. De exemplu când începem să vorbim ,,în citate” atunci nu gândim, ci redăm.  Inconștientul colectiv impune și el o anumită realitate, consistentă, participativă. Te supui (ințelegi) asta sau devii propriul tău elev și apoi maestru.

Creierul emite informații, face conexiuni dar ,,gândim” – simțim cu/prin trupurile noastre. Ca organ aparținând trupului și creierul se  poate îmbolnăvi.  

Informațiile sunt ,,gândite” de corpul nostru care ne dă semnale clare pe care însă nu știm că observându-le, ne putem încrede în ele. Dincolo de faptul că informațiile pot fi și analizate EXISTĂ ceva mai profund care înseamnă o Conștiință universală. Unde TOTUL este corect, drept, adevărat, cum vrea fiecare să spună. ,,Inconștientul” personal este legat direct de celulele trupului. Fiecare gând este datorat unei informații ( care a ,,prins” consistență, din multitudinea din jur) , deci devine o reacție neuropsihică care se transmite celulelor din corp. Unda de frecvență a acestor informații ne afectează/ dacă sunt joase , ne îmbolnăvim: fiecare avem o frecvență personală pe care dacă o perturbăm, suferim.

CE VREM să FACEM cu SPIRITUALITATEA  care ne inundă ( mă rog: informațiile spirituale) în fel și chip?! Incepe prin a recunoaște sincer prioritățile: să scapi de grijile materiale, să ai un partener, o slujbă…. Sau Cunoașterea Tainelor?! NU le amesteca.

Informațiile care abundă stârnesc ,,orgoliile” – pot să fiu ,,cineva”, să am, să dețin… Asta e ,,spiritualitate materială” și nu ,,materializarea spiritualității” într-un un alt plan al existenței.

Unii sunt atrași de mirajul de a levita, de a citi gânduri, de a vindeca, de a pune la pământ pe alții printr-un gest sau chiar privire. De a apărea în alte părți, de a ,,face bine”, de a schimba pe unul sau altul, de a… de a…..

Pricep că se poate ,,ceva” , învață un pic și eventual pun în practică un descântec/mantra sau iau cine știe ce poțiuni ( cânepă cu -----, de exemplu) și apoi vor suferi tot restul vieții.

,,Spiritualitate” materialistă! Un bun de larg consum cu care mulți se ,,hrănesc” acum. Un substitut al posesiunilor materiale pentru mulți. Materialism spiritual dătător de deziluzii. Unii speră că vor dobândi un cont în bancă, alții măcar așa pot să ,,crească” în ochii vecinilor și a lor, prin ,,citate și învățăminte”. Alții speră că vor învăța rețete clare, matematico-fizico- inginerești de la care nu se vor abate, dorind coordonate clare, bune de pus pe hârtie. Un gând îl așterni pe hârtie dar nu îl poți pune pe el în ramă. Ci doar URMA lui în tine (complexitatea unui gând e mult mai mare decât momentul asupra căruia noi ne focusăm).

,,Nu sunt un pierde vară ci o persoană spirituală!” – sună cunoscut?! Fie că o afirmă pe Lipscani, fie la coafor, intr-o librărie sau oriunde ,,se poate desfășura”. Pentru ei ,,Materialitatea lumii nu e bună, uite ce mârșăvii a-duce” – spun cei care nu au cunoscut-o ( vulpea și strugurii …prea acri), renunț la ea. CUM renunți la ea dacă tu nici nu ai avut-o?! a! dacă aveai case, conturi pline (nu goale) și le dăruiai asta e altceva. Trebuie să ai ceva ca să spui că renunți la acel ,,ceva”. Ipotetic se pot spune multe. Policienii spun…și când dau de putere (de o materialitate la care neam de neamul lor nu visa) uită orice bune intenții. Inițial mulți din ei au ,,crezut” dar …au căzut ! Puterea corupe ! așa se spune. Materialitatea ei,  de fapt.

Bon! Vrei să știi să ieși din marasmul actual?! Simți că spiritualitatea te poate ajuta?! Pentru ce?!  CE vrei?! Gândire clară, vizionară asupra timpului de acum?!  Vechile învățături se cer adaptate. Creierul însuși este deja mai performant.

Ce trebuie să facem?! Să ne stabilim prioritățile clar. Nu să amestecăm ,,viziunile” pentru că altminteri ne pierdem în hățișuri pline de iluzii, de fantezii. Lasă ,,ascensiunea” pe mai târziu. Recunoaște că vrei să trăiești frumos AICI, pe Planetă. Se poate. Mulți doar pentru asta au venit. Și speră că învățătura spirituală îi va ajuta. Foarte bine. Recunoaște asta și nu deveni brusc iluminat datorită unei țidule. Această nerecunoaștere provoacă ,,depresia spirituală” și te alegi cu o multitudine de simptome unele devenind boli la vedere. 
Am învățat și eu să cer ajutor atunci când am nevoie, oricâte ,,diplome” am. Dar alții nu o fac și … afli prea târziu. Pentru ei. De câteva luni o doamnă bolnavă de cancer a cerut ajutor tuturor celor cunoscuți – ea fiind coordonatoarea unui grup de ,,oameni frumoși”. Acum câteva zile i s-a spus că de fapt are ,,mici formațiuni”. Doamne ajută!

 Pentru tine vrei o viață abundentă ?! In primul rând nu fi nemulțumit că alții o au. Corectează-ți atitudinea ,,față” de abundență – începând cu faptul că alții AU. Admiră-i și nu cu jumătate de măsură. Prin ce vrei să atragi? Prin admirație sau prin ură?! Ura e negare. Deci: negi din start abundența. Pentru că NATURA este Abundență. Până la urmă, la nivel subtil NEGI natura însăși , Creația. La fel cu toate celelalte energii joase. La fel! 

Cât dai – atâta ai !!!  din ceea ce primești, pe toate nivele vieții. ( inclusiv plata pentru …cursuri. Asta ca să mai ,,liniștesc” pe unii. Când e vorba de binele tău material, social și nu de credința cristică nu crede că ai drepturi ,,creștinești”, deci fără plată). Bineînțeles că există și frecvența energetică a darului. Ce dai – la fel vei avea! Natura este ca o artă încă necunoscută omului dar studiul cel mai interesant este omul însuşi. Nuanțele tu ți le alegi -fie că ești conștient fie că ,,preiei”, te lași impregnat de alții și nu te întrebi dacă îți sunt necesare. În contextul anterior: folositoare.

Și atunci de ce să te minți că ești ,,om spiritual” – măcat cu atât să te alegi ?! se produce un haos in tine. Sunt și cei care caută altceva. Ei sigur nu vor deveni depresivi.

CREDE în Dumnezeu, CREDE în Creația Perfectă a Lui !!!

Un exercițiu simplu: INSPIRĂ mereu și mereu ceea ce vrei. Consecvența este necesară.

Spune: ,,Inspir calm …calm …  caaallllmmmm ” și simte cum calmul coboară în tine, te UMPLE treptat. Calmul aduce liniște. De asta e bine să începem cu el. ,,M”-ul să rezoneze în profunzimea ta. 3-4 inspirații și apoi oprește-te și observă starea ta. Inspirarea unei cantități de oxigen mai mare decât suntem obișnuiți poate determina amețeli. E de evitat. 

Doriți să fiți calmi, nu să cădeți pe jos! Repetă peste 1-2 minute. Apoi ,,inspiră” ce îți dorești : realizarea contractului, a slujbei …(respective),  sau 100 de lei dacă de asta ai nevoie. Nu depășiți măsura. Dacă ,,în interior” nu cred că voi avea 100 lei ci numai 50 pentru că de atât am nevoie, nu voi primi nimic. Ne sabotăm singuri. 
NOI creem realitatea. Indoiala paralizează forța pe care tocmai am pus-o în mișcare. Reveniți la ,,calm” și fiți consecvenți. Totul se învață prin repetare și așa devine stare statornică.

Yin-Yang Energia Vieții

Tehnica închiderii celor trei porți, Activarea meridianelor anterioare – Lakhsmi, Medha, Saraswati, Tehnica Surâsului interior practicată implicând organele pereche, apoi prin acumulare energetică formând depozite de energie care se vor revărsa în cel principal-în Dantien.

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/p/kundalini-si-nadisurile-ei.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/09/zambetul-si-amygdala-nucleul-amygdalian.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/10/surasul-interior-si-amygdala-o-alta.html

Am scris, am predat toate acestea. Cunoștințe care  m-au apropiat treptat de aprofundarea științifică: fizica cuantică, neurologia. Așa au apărut surprizele. Practicam Surâsul interior și citeam despre Amygdală, sau Hipocamp, talamus, septum pellucidum. Cunoașterea eliberează. Se șterg idei preluate iar corpul reacționează și el, provocând deziluzii în lumea academică. ,,Așa ceva nu este posibil”- au rostit multe personalități, chiar premiați cu cea mai înaltă distincție: Premiul Nobel. Nu vorbim de credință care trebuie să fie totală, să te „predai” în totalitate, fără urmă de îndoială „umană”. Intri în transă autohipnotică. Lași corpul să se vindece atrăgând energii vindecătoare.

Practică !!! orice informație care vine spre tine și produce un ,,clik” – aplic-o! Asta e important. TU să verifici informația și VEZI dacă ți se potrivește. Ceea ce mulți  nu fac: ,,să verifice ei”. Pentru că informația o consideră medicația însăși ( care are cantitatea ei de energie).  Nu contează că a presupus uneori mii de ani de a fi perfecționată. Iar ca să te bucuri de binefacerile unui tratament scris pe o rețetă, trebuie să îl iei, Nu înghiți hârtia cu medicația dată de doctor ci iei pastilele sau faci injecțiile. Nu le pui în sertar ci le iei din 6-8 ore. Nu rețeta te vindecă ci medicația!

* * *  

 

Cele două energii care sunt în structura ființei noastre, yin și Yang. Ele formează 72 de noduri, fiind punctul central al celor 72 de chakre. Sunt mult mai multe, dar 72 sunt importante (un număr mistic prezent în multe culturi, religii ca metafore foarte diverse dar frumoase toate).

Yin și Yang sunt energii opuse care pot fi determinate să „lucreze” împreună  – simbolul Tao, prin practică îndelungată, constantă. Aș renunța la termenul de ,,luptă” între ele și aș folosi ,,armonie”. Pentru că ,,lupta” presupune un învingător și un învins , ceea ce a dus la prea multe scenarii: mă atacă, atac, sunt în slujba nu știu cui. Exteriorul se mulează după interiorul nostru personal, de grup, de nație, de planetă a subconștientului tuturor. Unii pun mereu în cârca altora propriile lor trăiri interioare și dacă mai ești și profesor pentru alții această ,,învățătură” va deveni karma ta.

Știu, imaginile care circulă ,,la vedere” arată chakrele ca niște roți. Asta deoarece câmpul lor de emisie așa este, precum vedem flacăra unei lumânări sau a unui bec așa ,,vedem” și ne reprezentăm și chakrele.

Centrul unei chakre este format dintr-o UNDĂ STAȚIONARĂ a Energiei Yin. Tri-dimensinale sau tetra-dimensionale. Ca să fie activată o chakră trebuie să avem o cantitate mărită și constantă de energie Yang care va fi stocată apoi in chakră umplând-o . ..dezlegând nodurile”. Un nod poate fi umplut dar el nu este dizolvat decât cu o cantitate enormă de energie Yang care să topească, să îmblânzească energia Yin altfel totul este temporar. Căderea energetică are loc și o luăm de la capăt. Intregul proces e ca și cum am avea o sferă dintr-un material foarte dur dar maleabil asemeni  unui gel. Incălzit la o anumită temperatură el se va evapora producând vapori care vor alimenta anumite funcții. E însă mai mult decât atât. Presiunea constantă care este de obicei asupra acestor sfere *noduri, care le face să fie așa, trebuie să fie mult, mult mărită pentru a le transforma, pentru a comprima energia Yin. Lupta dintre cele două energii pare distrugătoare, dar nu e așa. NOI trebuie să învățăm să le stăpânim. Treptat și devenind conștienți și responsabili -  deprinderi care nu prea ne convin.

Pentru a ajunge însă la acest stadiu, Punctul de început este acumularea energiei Yang în Dantien – centrul de sub ombilic-marea rezervă de energie pe care o putem fiecare acumula. Devenind Sursa uriașă de Putere.

Energia pământului, a Mamei Gaia, a Zeiței este Yin. Unde staționare a acestei energii sunt și în noi. Nu le putem activa decât atunci când avem o cantitate corespunzătoare de energie Yang. Iar ,,cantitatea” aceasta .... vă asigur că trebuie să fie URIAȘĂ.

Hui Yin- centrul energetic primordial, este Poarta de intrare, de absorbție a Energiei Yin. Centrul cel mai de jos. Altminteri am pluti în Infinit. Găuri negre. Energia Yang o poate stabiliza. Consistența energetică a corpului este dată de acumularea energiei yang în Dantien.

Un centru energetic poate fi plin sau/și deschis. Deschiderea este permanentă dar după umplerea completă și dizolvare, transformare. Umplerea unui nod nu este permanentă. 

Dantienul este chakra cea mai de jos care poate stoca Yangul alimentat de cele patru rezevoare de care la un moment dat trebuie să fie dizolvate. Cele patru rezervoare vor alimenta pe cel din centru până când acesta devine ,,o perlă” strălucitoare. Atunci se produce golirea celor patru, absorbția lor pentru totdeauna ÎN perlă. Nodurile energetice sunt acolo unde cei doi șerpi se ,,întâlnesc”. Reprezentarea în 3D ar fi mai explicită. Primul nod se observă că este în dreptul ombilicului. Celelalte mai sus. O recomandare necesară: protejați-vă cu o amuletă personală centrul celei de-a cincea chakre.

 Puterea energetică la care ajunge practicantul după crearea Perlei este uluitoare. Dar ... nu totală. E asemeneni ,, primului pas pe lună”. O realizare care va fi urmată alți pași pentru a cunoaște teritoriul lunar. Tehnicile pe care le-am enumerat la început sunt pașii.

Până a ajunge la Nunta dintre cele două energii, acumularea energiei Yang este necesară. Și nu e joacă. Infinitul este implacabil, Legile lui sunt clare. Și sunt spre binele nostru. A le cunoaște - e bine. A le respecta e și mai bine. Pentru că nu te vei apropia de Infinit, spre binele tău.Te-ai pierde în imensitatea lui dacă nu înveți dinainte cum să supraviețuiești acolo. Ne e dificil pe aici, dar-mi-te în Vastitate.

...........................................

Așa cum ,,La început a fost Vidul, întuneric care nu se poate vedea”  - nemișcarea, nediferențierea, potențialul în manifestare este dat de separarea celor două energii. Aparenta lor luptă. Ca să le faci din nou să fie îmbrățișate e nevoie de multă trudă pentru a afla așa secretul nemuririi.

Natura celor două energii încă nu este studiată dar nimeni nu se mai îndoiește că există. Aparatura de ultimă generație le pot pune în evidență pentru că ele guvernează Viața. Avem nevoie de acest gen de confirmare și din surse (cunoscute sau nu) ni se oferă.

Ki Yang este o energie solară care atunci când e concentrată într-un spațiu emite descări perceptibile ca mici ,,trăznete” albastre. Stabilizarea energiei Yin permite energiei Yang să se deplaseze ÎN AFARA corpului dar după ce ele s-au ,,contopit”. Energia Yang este fierbinte și poate produce ,,efecte” imprevizibile dacă nu e ,,stăpânită”- de la banale ,,aprinderi” ( mânii, furii, supărări... Deci ATENȚIE la cum pierdem cantități importante de energie determinați sau nu de alții. Nu asta e important ci faptul că tu te lași manipulat. Tu singur) la explozii stelare. Doar ni se atrage atenția că o concentrație masivă de un anumit și singur tip poate provoca dezastre. E valabil numai pentru alții, nu și pentru noi – pentru că așa ar trebui să fim mai atenți, cel puțin.

Ki Yin?! Marea necunoscută dar care își face pretutindeni simțită prezența. Poate fi ,,ca și” gravitația fiind energia din gravitație. Dacă energia poate să dispară în nimic, ceea ce s-a descoperit că sunt găurile negre la fel de bine ea vine, poate fi creată din Nimic. Știința încă dă din umeri dar tacit acceptă. Poate implică deformarea spațiului și a timpului, când la un moment dat totul ,,cade” în vid?!  Se poate .... Fuziunea nucleară la rece care are loc în permaneță în corpul nostru are loc. Iar „picatura cuantica” sau dropleton pare a fi o ,,revelație”.

,, Dropletonul are un comportament întrucâtva asemanator unei picaturi de apa, dar este de fapt o cvasiparticula – o amalgamare a unor particule mai mici. Aceasta descoperire ar putea fi utila în domeniul nanotehnologiilor, în special în realizarea dispozitivelor optoelectronice – asa cum sunt laserele semiconductoare folosite în cadrul player-elor Blu-ray.

 Descoperirea este cu atât mai interesanta si mai greu de realizat cu cât aceasta picatura cuantica are o perioada de viata foarte scurta. În cadrul experimentului care a dus la descoperirea sa a fost folosit un laser ultra-rapid, capabil sa emita aproximativ 100 de milioane de pulsuri pe secunda, iar picatura cuantica a aparut pentru un interval de timp de doar 0,000000025 secunde. Si totusi acest interval de timp infinitezimal este suficient de lung pentru a putea fi studiat modul în care lumina interactioneaza cu anumite tipuri de materie.

 Picatura cuantica poseda o parte din caracteristicile lichidelor, cum ar fi faptul ca produce unde sau microvaluri. O alta particula ciudata a fost descoperita, dupa zece ani de cercetari, de o echipa de fizicieni de la Universitatea Princeton: este vorba de o particula bizara care se comporta deopotriva ca materie si ca antimaterie, conform unui material publicat în revista „Science”. (Yang și Yin Impreună?! Dacă poate fi ,,creat” în corpul uman înseamnă că există pe undeva – poate chiar destul de aproape dar nu au fost încă cercetătorii pregătiți să ,,vadă”. Diferă denumirile: particolă/antiparticolă).

Fizicianul italian Ettore Majorana a fost primul om de stiinta care a emis, în 1937, ipoteza ca ar putea exista o particula – ce a primit denumirea de fermionul lui Majorana – care sa fie propria sa antiparticula, iar de atunci comunitatea stiintifica a tot cautat aceasta particula. Oamenii de stiinta sustin ca proprietatile observate la acest fermion îl transforma într-un excelent candidat pentru obtinerea unor biti cuantici pentru sistemele de calcul ultraperformante ale viitorului.

 ,, -O echipa de cercetatori de la National Ignition Facility (NIF) a reusit sa obtina mai multa energie, ca rezultat al unei reactii de fuziune nucleara, decât energia introdusa în sistem. Energia obtinuta din procese controlate de fuziune nucleara este considerata un fel de Sfânt Graal energetic. Teoretic, procesul de fuziune nucleara poate oferi lumii o cantitate nelimitata de energie nepoluanta. Sursa acestei energii, familia de izotopi ai hidrogenului, reprezinta combustibilul cel mai raspândit în Univers si ar fi, practic, disponibil în mod nelimitat pentru orice stat care ar detine aceasta tehnologie.

-Cercetatorul italian Andrea Rossi a reusit sa obtina cantitati uriașe de energie, la temperatură scăzută, a confirmat în premieră o echipă independentă de cercetatori. „Catalizatorul energetic” al lui Andrea Rossi, sau E-Cat, functioneaza pe baza unei reactii nucleare de energie joasa, ce produce mari cantitati de energie din câteva grame de hidrogen. Altfel cunoscuta ca fuziune rece, aceasta metoda este una în general evitata de fizicieni si privita cu scepticism, scrie stiintasitehnica.com. Cu toate astea, o echipa independenta de cercetatori a confirmat recent veridicitatea catalizatorului energetic al italianului, relateaza Forbes.com. „Fie este cea mai elaborata farsa stiintifica din lume, fie lumea e pe cale sa treaca printr-o revolutie fara precendent”, scriu redactorii revistei americane.”

Deci?! Yangul alăturându-se, contopindu-se, comprimând, contractând Yinul eliberează o Forță uriașă. Una cedează alta provoacă mereu cedarea. Din repaos se naște mișcarea care va redeni un alt repaos dar având o altă concentrație. Joaca continuă mereu și mereu. E prea frumoasă ca să înceteze!!! Scuze. M-am lăsat absorbită de miracolul cosmic.

Se știe acum că toate stele par a fi adevărate câmpuri de luptă între gravitație și o forță care exercită o presiune exterioară. Atunci când aceasta scade totul se prăbușește într-o gaură neagră – în singularitate. Presiunea gravității face orice stea să se năruiască dacă nu este ,,învelită” de o forță externă.

,,O masă exercită o forță de atracție asupra unei alte mase” una din primele noțiuni învățate la fizică.

Gravitația – “coarda” care ține lucrurile pe orbită

 O ilustrare a orbitei lunii, netrasată la scală. In fiecare secundă luna străbate aproximativ 1 km. La această distanță ea este deviată cu aproape 1 mm de la o linie dreaptă, datorită atracției gravitaționale a Pământului (linia punctată). Luna vine în mod continuu mai aproape de Pământ, la fel ca și planetele în jurul Soarelui.

Toată materia dintr-o gaură neagră este comprimată într-o 

“singularitate” de o densitate infinită.

Percepția abandonului

Ceea ce percepem , ceea ce este în exterior face parte din noi. Uneori aspecte vagi, subtile, alteori directe care sunt și cele mai vizibile. Le vedem fugar dar...uităm.

Conștiința mea este parte din conștiința tuturor care este cuprinsă la rândul ei într-o unică și singuralară Conștiință.

Ceea ce reușesc să percep este o infimă parte din ceea ce sunt. Pentru că nu am ales niciodată ce să fiu. Pentru că nu mi-am pus întrebarea asta. Intrebarea ar fi căutat un răspuns. Iar răspunsul putea veni și să ,,răstoarne” lumea pe care am clădit-o preluînd-o de fapt. Adăugând ?! Nu . Noi nu avem suficient timp (așa ni se pare) să descoperim singuri lumea. Acceptăm o realitate deja creată.

Istoria personală- putem conștientiza din ce este formată și apoi alege dacă trăim în conformitate sau nu cu cele descoperite. Alegem! Iar această alegere nu trebuie să depindă de cât de măreți, puternici (manipulatori) putem fi.

Istoria personală sunt toate cele învățate prin preluare.

Am scris despre Chiron – revenit în forță în anul 1977 să ne predea lecția Abandonului.

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/05/chiron-si-vindecarea-relationare.html#

În ultima vreme  abandonul a căpătat o forță imensă. Nu numai că suntem abandonați de alții ci de noi înșine. Cea mai măreață lecție pe care trebuie să o învățăm. Copii abandonați de familie, de colectivitate, de stat, femei/bărbați abandonați pe perechea lor. Case abandonate, țara abandonată...  sună cunoscut și înfiorător de real. Disprețul, nepăsarea, umilința ...înseamnă abandonul valorilor umane. De la unitatea celulei la a unui organ parcă totul se dezintegrează în jur.

De ce?!

 Și ca să fie cât mai cumplit de evident totul trăim transferul a ceea ce nu am rezolvat noi în viața noastră, trăim acest transfer prin preluarea de către copii, de nepoți. Și ne gândim că am bătut drumul bisericilor, a terapeuților, a psihologilor dar iată că scăpare tot nu am avut.

De ce?!

Pentru că noi ne abandonăm pe noi înșine. Un simplu exemplu (și ȘTIU că nu este ceea ce vă așteptați. Va fi o mare încercare pentru cei care citesc).

Nu numai o persoană ci deja destul de multe au realizat în ultima vreme existența acestui ,,transfer” asupra celor dragi. Propria lor viață, cu traumele nerezolvate le văd la copii-mai ales.

,,Practic Terapia Iertării, Recapitularea, îmi fac auto-tratament  (?!), mă duc la biserică, psiholog...etc daar uite ce se întâmplă.... ”. Numitorul comun descifrat într-un târziu: se voiau absolviți de orice vină. Îl iertau pe celălalt pentru a se simți ei bine, măreți, îi spuneau ,,te iubesc” pentru ași recăpăta ,,importanța de sine”. Dădeau Acatiste și Liturghii cu gândul de îndreptare a celorlalți după cum le erau gândul și voia ( dar spuneau : facă-se voia Ta, Doamne! Cu speranța că se va face voia lor !).

,, Fii recunoscător/ recunoscătoare celui care ți-a provocat trauma! Toată iubirea de care ești capabil/ă simte-o pentru persoana respectivă. ” De obicei urmează un imens moment de tăcere, adâncit într-o nelămurire compactă, grea. Unii nici nu reușesc să întrebe de ce sau cum să facă asta.

Pe lângă faptul că el este un alt TU – o chestie mult vehiculată, new age, de a intrat deja în rutină, dar de o realitate cruntă pe care nu știm cum să o abandonăm mai repede ( ăsta e Adevărul!), este unul din marile praguri păzite de energiile proprii care cer libertate din frecvența joasă. Și cum pe planetă nu suntem majoritari având în jur destule entități cu sau fără conștiință ( voi scrie și despre măriile lor), care nu ne vor lăsa din reala sclavie în care ne-au ținut, pentru că au nevoie de energie, de căldura noastră(la propriu).

 La o oră , O ORĂ după ce persoana înțelesese  ce are, cum are de făcut, o înțelegere totală, clară ca niciodată până atunci,  a intrat într-un tzunami repetitiv al propriei vieți și ... s-au amânat bunele intenții.

 S-a ABANDONAT AȘA PE SINE ÎNSĂȘI. Nu contează ce s-a ,,întâmplat”. Persoana care a ajutat-o ( de multe ori) să ,, cadă” este de admirat. Sincer! Pentru că numai o persoană puternică te poate ,,scoate din inerțiile proprii” indiferent cum. Dar din Abandonul tău față de realizările tale personale. Așa cum era pornită să facă.

 Nu avem disponibilitatea de a ceda momentul care ,,ne afectează personal” pentru alții, chiar dacă asta voiam cu oră inainte, sincer și din toată inima. Bluf! Aici este acea uitare de sine ( apare ego-ul de fapt). Bunele intenții au dispărut ! am abandonat așa o imensă șansă de a deveni stăpânii propriei vieți în momentul de trezire care ar fii fost ACUM. S-ar fi eliberat totul din neamul trecut și din cel viitor. Dar cei care din nevăzut ne țin sclavi au creat o nouă scenetă, pe un tipar clar (nici nu aveau de ce se obosi să facă altul).

Ne abandonează cineva?! Nu!!! Noi o facem.

O povestioară citită cândva: un îngeraș voia să știe ce este ,,durerea”.

-        Doamne, vreau să plec pe Pământ să simt, să cunosc Durerea.

-        Încă nu ești pregătit copilule. Și ar trebui să pleci împreună cu altcineva. Ai un însoțitor?

-        Nu, Doamne. Am căutat dar momentan nimeni nu vrea să vină cu mine.

Până la urmă, cel mai bun prieten s-a apropiat de îngeraș și i-a spus că se reîntoarce cu el pe Pământ de unde tocmai venise.

-        Dar am o mare, mare rugăminte la tine: când te voi supăra, pentru că eu te voi învăța ce este Durerea, tu să nu mă lovești foarte tare. Să încerci să-ți amintești că sunt eu. Suferința ta mă va durea și pe mine”

Și acum aș adăuga completarea: ,,suferința ta mă va durea...  chiar dacă nu la fel. Pentru că: dacă tu vei fi mânios, eu poate te voi urî, dacă tu vei plânge eu poate te voi lovi și mai tare. Dacă tu nu vei vrea să  pleci eu te voi alunga, bate... ”. Tâlcurile povestioarei sunt multe, nu numai unul.

Deci ..... ?!

În celălalt suntem noi, cel care ne ascundem bine sau este cel mai bun prieten ceresc care s-a sacrificat de dragul nostru trecând prin durerea ,,uitării”.  Trebuie să îi fim recunoscători cu lacrimi profunde, de foc că ne ajută în oricare ipostază ar fi. Să-i recunoaștem Adevărata iubire față de noi, că doar așa învățăm să ne debarasăm de multe și să devenim stăpânii propriei vieți. Așa îi mulțumim , așa îl eliberăm din gândirea și gândurile noastre care mereu și mereu ne ține legați cu lanțuri invizibile. Altfel drumul întoarcerii  este barat de săbii de foc: nu vom intra murdari, nu vom intra ducând energii joase în ținuturi cu frecvențe înalte, în Rai-dacă așa îi spuneți.
 Uneori chiar mai mult de atât. Vom avea parte de sejururi multe până vom învăța să ne iubim, să avem grijă de noi înșine, să fim curați. Nu cred că este vre-o spălătorie cerească pe undeva.

Recunoaștința față de impecabilitatea de care dau dovadă cei care ne apar ca tirani trebuie să fie totală. Doar așa ne vom elibera de monstruleții proprii care ies cu această ocazie. Cum să nu-l iubești pentru ajutorul dat?! Iisus spune să întoarcem și celălalt obraz, să nu-l lovim pe fratele nostru. Deci: avem aceeași legătură de sânge, chiar dacă nu suntem ,,rude”.

Să nu înțeleagă cineva că a repeta, a spune de 10-100-500 de ori că ,,îl iubești și îl eliberezi” este o realitate ,,reală”. Când este așa , NIMIC nu ne mai tulbură, nimic nu ne mai doare. Noi ne abandonăm în momente de Putere, care ne-ar putea face stăpâni pe Viața noastră și intrăm, ne abandonăm vechilor paternuri. Par ...mai simple, mai cunoscute.

Să fiți convinși că: nu se va renunța cu ușurință la Puterea noastră, la a fi folosiți pe post de hrană energetică. Chiar și mai mult de atât. Este inspăimântătoare ideea că Ființa Umană își poate cunoaște Puterea Reală AICI, nu prin cine știe care altă galaxie. Că în momente ,,de cumpănă” poate ALEGE uitând de ,,sine” ( de egou). Când faci un bine cuiva (fie cuiva drag fie unui necunoscut) trecând PESTE momentele tale personale, faci BINE întregii omeniri. Și se va întoarce cu puterea recunoștinței celor ajutați. Știu, nu se ,, văd” toate acestea. Ba se confundă cu ,,indatorirea creștinească” de a fi la dispoziția altora non stop.Jertfa sufletească e mult, mult mai profundă decât atât.

Doamne ajută înțelepțirii și înduhovnicirii  tuturor!