,,Contemplarea lui Dumnezeu vă
va schimba creierul”, constantă, repetitivă, INDIFERENT de motivații. Dacă ÎL
contempli cu gând de răzbunare, de nedreptate datorită semenului,
înțelege că acest fel de a ,,contempla” e doar EMOȚIA ta. Dumnezeu este
doar IUBIRE.
Neantul EI.
Nimic mai mult,
nimic mai puțin.
NIMIC
și totuși
TOTUL.
Până și o esență este
formată din CEVA ce dacă nu poți numi e DUMNEZEU. Dacă înțelegi în tăcerea din
tine asta ai ajuns pe drumul mântuirii. A descătușării de robia firii.
,,Contemplarea constantă,
religioasă și spirituală întărește un UNIC circuit neuronal care.....” care va
deveni asemănător celui DIN inimă. Coerent cu EA. Activându-l. Asta ca să
folosim ,,computerul de sus” fără de care unii nu pot, nu reușesc (de frică) să
facă ceva. Roagă-te, contemplă CONSTANT.
Se mai poate activa Coerența direct:
mergând fără cap. Privește cu inima. Nu e dificil. Așa cum îți privești
iubita/iubitul atunci când te îndrăgostești, așa străduiește-te să privești și
lumea din jur.
Mergi câțiva pași ....fără
cap! Adică fără creier.
= Mintea e altceva, e o
funcție, o emanație consistentă, energetică (gândește la asta și încearcă să
prinzi sensul). =
IMAGINEAZĂ-ȚI acum că
DIN INIMA TA iese, se prelungește un fir, sau un telescop prin care privești în
jur. Fii doar curios. Atinge o floare. Atinge un nor. Privește chiar groapa de
gunoi a orașului dar fără ...cap. fără GÂNDURI (sigur așa te vei strâmba și îți
vei activa o stare). PRIVEȘTE fără să apelezi
( judeci) la ...emisfera stângă. Nu uita: NU ai cap. Pentru că am confundat
destul ,,gândirea” (paternele) cu noi înșine creindu-ne viața asta de
care suntem nemulțumiți. Ele ne-au condus viața.
Când vorbim SCRIEM! Asta
facem: scriem. Sunt nemulțumit/ă de,
nu-mi iese ... am necazuri, sunt bolnav/ă. SIGUR că le ai pe toate că
doar AȘA ai spus. Nu are importanță starea. Tu AI NUMIT ceva AL TĂU. Ce ai
deja. Emoția nu se pune. Și așa tot ne scriem și scriem viața adunând din marea
de energie din jur.
Cuvântul scris stabilizează
gândul, informația ( e bine să scriem cu creion care e din grafit, prima formă
a carbonului) energia. Stabilizăm o informație din/despre exterior.
Cuvântul rostit
stabilizează prin SUFLU lumea interioară, care e formată tot din energie. Iar
stabilizăm o informație.
Cuvântul este Putere. Este
Facere și ÎNFĂPTUIREA EI. Odată scris sau rostit Cuvântul rămâne așa pentru
totdeauna. El devine o Înfăptuire și mai mare cu cât îl repetăm. Însă nu
lăsați ca între voi și Puterea voastră de a ÎNFĂPTUI să interveniți tot voi
prin ,,vorbe” pe care le rostogoliți ca pe boabe care zornăie și zornăie
atrăgând ,,împliniri” de care vă văitați după.
Știiiiu, știu că știți, știu
că sunteți ,,ființe spirituale” dar de ce să vă obosiți a renunța, a fi atenți
la ce vorbiți?! Unii doar ca să spună ceva, doar ca să ,,smulgă” : ,,vaaai, dar
tu poți!” sau o compătimire ( aiurea: e o formă de a te alimenta energetic sau
, și mai și, de a accentua energia noastră joasă. De asta spovedirea, acum
psihoterapia sunt necesare – pentru a te ,,deșerta”. Cât despre cei care
empatizează cu tine: Păzea! Dar tu fiind persoană ,,spirituală” cum să nu explicit
tu orișice. Și a te plânge e o formă de a îți pune propria amprentă și a
devenit o formă de satisfacție ….masochistă. Sau poate greșesc. Gândiți
fiecare.Nu mă supăr.
Când ne Rugăm către Dumnezeu
stabilizăm o legătură care ne va influiența. Cu cât repetăm nu îngăduim să se
disipeze această legătură. Nu uitați că așa reformatăm și ADN-ul -conform
studiilor neuroștiințifice ale ultimilor zeci(doar)de ani.
Adică: trimitem cui ne este
foarte drag un mesaj! Iar El ne răspunde și așa Darul devine Bucurie
împărtășită. Se oprește instabilitatea din tine prin faptul că te împărtășești
direct de la EL. Dispare instabilitatea vieții tale.
Dacă puterea noastră de a
scrie ( vizibil sau invizibil) și așa a ne determina viața e atât de mare, CUM
este PUTEREA LUI ?! Totală! Dar …. Noi tragem draperia și scriem în întuneric.
Când e scris cu LUMINĂ –nu vedem! Dar ce ne mai minunăm pentru că simțim și trăim frumusețea. În Lumină nu vedem dar trăim ceea ce dorim.
INIMA știe, vede. Iar Mintea va începe să
buchisească pentru noi. Nu pentru că nu știe citi ci pentru că înțelegerea
noastră e suficient de limitată și , mai avem un obicei: ne plictisim repede.
Sau nu o fi așa?!
Constanta DOAMNE fie în viață clipă de clipă!
BineCuvântări și BuneCuvântări în viața tuturor!!!
