La mulți ani! 2018 !!!

Clipe de dezlegare a celor 365 de zile. Începând cu îngemănarea zilei și a nopții, muritorul este legat cu privirea de cer. Puterea minții, prin mirajele constant făurite de ea, încearcă să convingă Puterea Gândului, să-i fie ea călăuză, să ordoneze în tipare deja cunoscute, probate, marea Magie care este împlinirea Ființei.  

Magia Vieții, a Iubirii, nu se invocă, vine ea la tine. Du-te în adâncul sufletului. Acum, în clipa asta. Fă acest exercițiu ca să îl ai pregătit atunci când toate inimile vor fi în aceeași bătaie. Conștientizarea este manifestarea în Puterea Ta.  Simte inima cum bate. Bătaia ei este Viață. Ea reverberează în tot ce ne înconjoară prin Unde de Armonie.

 Dacă-ți asculți numai inima, vei auzi muzica sferelor. M-a învățat anul acesta, o ființă fragilă că Iubirea vindecă tot: trup și suflet.  Trecutul e mereu o proiecție constantă a minții, prezentul este a inimii.

Într-un colţ de rugi fierbinți, îmi regăsesc liniștea sufletului după un an în care am învățat să trăiesc aievea miracolele. Alături de cei dragi! Clipe de cumpănă săvârșite întru binecuvântarea Vieții. Ca să avem Viață, trebuie să o binecuvântăm cu toată ființa. Să ne încredințăm cu Puterea Credinței, VIEȚII!

Realitatea nu poate fi schimbată şi nici legile ei, dar poate fi interpretată, culegându-ne roadele   Așa a fost și va fi mereu. Fiecare avem clipe de trecere. Gândul este Puterea noastră de a făuri.

Gânduri constante de Armonie! Echilibrul nostru, al corpului, al sufletului este Armonia. Ea revarsă bucurii în tot ce faci, împliniri și statornicii, sănătate și abundență.

Adevărul clipelor să își preumble tâmpla-n cei ce vin și în cei ce pleacă ca să vie!
Să se deschidă porțile de suflet din noi când clopotele orelor bat Marea clipă. Crugul cerului rămâne o clipă în nemișcare deplină.

Lasă  trecutul să rămână-n urmă, și împlinirile să se nască zburând cu Puterile alese, în Anul ce vine.

Linul mirului Vieții, să-și  toarne înmiresmarea  în primirea Viului din toti!                                                                                            

 Oameni și prieteni minunați ai sufletului meu:

La mulți ani, binecuvântați! 

Bucuria Crăciunului

Când suntem aducători de daruri pentru cei dragi, pentru cei care sunt singuri și uitați, inima devine încăpătoare cât tot universul. Bunătatea aceasta umană este unică. Aducătoare de fericire, de zâmbete, de apropiere și comuniune.

Legenda cu Crăciun care nu a primit Sfânta Mamă și Pruncul a aruncat, multe umbre, în subconștientul celor care au auzit-o, și nu neapărat în copilărie, ci la orice vârstă. Bine că s-a renunțat la ea.  Arunca o imensă vină asupra celor în vârstă. Asupra trecutului care, pentru că e hain și rău, trebuie uitat, înlăturat, trimis în negura uitării. 

O nefericită legendă, cauzatoare de suferință, de ruptură între generații, dar s-a vrut și înlăturarea „vechilor Tradiții”. Anatema! Trimisă direct în subconștient. Modern, am spune că a fost o manipulare! Vechiul refuză apariția noului, încearcă să-l înlăture (și in legenda grecească nu i s-a voie să aibă un loc, mamei celor doi zei, Apollo și Artemis, să îi nască, pentru că așa poruncise Hera). Îl detestăm pe acest moș Crăciun, implicit vechiul, pe generația anterioară. E indusă la nivel de subconștient așa că nu e vină directă. Sunt multe de acest gen, și nu realizăm de ce avem porniri nu prea onorabile, profitabile pentru alții. Atât despre asta!

E SĂRBĂTOARE! E un nou drum al Soarelui, a Luminii. Că ne este dragă această personificare prin Nașterea Pruncului Sfânt este minunat! Un Dar pentru sufletul nostru care parcă renaște în vibrațiile gingașe, line, tămăduitoare ale împlinirii Iubirii prin această Naștere. Cerurile ne spun mereu și mereu cât de iubiși suntem!

Modernul Moș Crăciun de la Polul Nord- ne-a creat o nouă paradigmă. Cu reni, spiriduși, cu zânuțe...

Ne gândim ce ar putea bucura pe cei dragi. Să le placă sau să le fie folositor, să le facem o surpriză. Orice dăruim, dacă e și un strop de iubire, va fi un dar încântător. Pentru că devin amintiri, vii mereu, ori de câte ori le atingi. O undă de iubire care nu se va pierde.

 Respectarea trecutului personal, sau de neam, nație înseamnă că avem o legătură frumoasă cu Planeta! Respectarea părinților, bunicilor, însemnă că nu suntem ai nimănui, că respectăm valorile din noi, Viața însăși.

Aici se naște an de an dumnezeirea din noi. O naștere subtilă care o întregește pe cea reală.

Primim daruri, ne bucurăm și inima și simțurile. O împletire armoniasă în ființa fiecăruia.

Fericirea este să dărui, nu depinde cât/ce/dacă, primești!

Să fie Sărbătoare pe Pământ, în inimi și suflete! 

Povești despre Magica Noapte: https://www.crestinortodox.ro/craciun/craciun-ortodox/nasterea-domnului-povestiri-68388.html

Shakti – Kundalini Shakti – Kundalini

Starea Ființei și Puterea Ei

Când e cosmică, îi spunem Shakti, sau Shekinah, sau Duhul Sfânt. Marea Zeiță! Manifestarea Ei devine Kundalini. Fie că este în natură, sau în celule noastre. Kundalini- Shakti este o manifestare specială care a coborât în materia biologică a omului. Deocamdată atât se știe ( nu spun că „atât se cunoaște”). S-a dezbrăcat de veșminte creind ținuturi, văluri, viu colorate de care ne-am bucurat la începuturi. Apoi, folosindu-ne de acele energii, poftind la stăpânirea lor, am ajuns să fim dependenți de ele, fiind sub impulsurile lor. „Stăpâniți de ele” e doar o aparență, inoculată.

Veșmintele lui Shakti (energie), sunt acum chakrele din corpul vital, glandele din corpul fizic. În toată splendoarea ei, a ADORMIT. La BAZA coloanei vertebrale. Unii spun că s-a „ascuns”. Depinde de cel care știe adevărul.

Kundalini-Shakti este o BIOenergie din care și care crează totul. O avem în noi ca potențial dar și ca manifestare în fiecare celulă. Celulele o folosesc. Noi, nu! Celulele știu ce au de făcut, așa fiind programate. Când ne amestecăm în buna lor funcționare (prin gânduri, care devin comenzi), le zăpăcim și așa apare boala. Direct, fizic sau pe nivele sufletești, psihice. Sufletul poate fi bolnav, creierul având reacții bizare(psihice).

Shakti a fost personalizată ca Marea Zeiță. Este EA o ...persoană?! cuprindem cu greu, cu dificultate un asemenea concept. Fizica cuantică ne-ar fi de ajutor. Inteligența materiei o trăim, o percepem mereu. Inteligența cosmică?! Se fac cercetări, încercări.

Vrem să înțelegem măsurând doar cu cele CINCI simțuri ale noastre care ne-au limitat la realitatea de acum. Ele sunt coordonate de computerele noastre, ce funcționează automat( creierul enteric, al inimii și creierul de sus). Și vine vremea când vrem să schimbăm programele, programările automate.

CUM?! Intâi liniștindu-te! Dacă ești într-o stare de surescitare, de neliniște, corpul va primi de la cele trei creiere, în virtutea programărilor anterioare, ceea ce tu îi soliciți: elemente chimice care să îți creieze starea respectivă.
 Creierele au nevoie de o nouă PROGRAMARE. Făcută în calm și liniște, urmărind numai proiectul pe care vrei să îl realizezi. Poți căuta informații, dar nu uita SCOPUL pentru care le aduni. Nu te lăsa distras de ele(așa se întâmplă de obicei).

Măsurăm Realitatea prin cele cinci simțuri. Vedem cu ochii fizici și atât. Auzim, mirosim, și întoarcem capul. Ne simțim deprimați. Spunem că „nu ne place realitatea a ceea ce vedem” sau ce nu ne place în afara noastră. Provocând mici fulgerări energetice către ce/cei îi „observăm” transmițându-le așa stările noastre. Se poate să intrăm atât de profund în zona „rememorărilor povestite” altora, încât pierdem timp și energie, în loc să ne analizăm în timp real, dacă avem puterea să reducem intensitatea emoțională. Măcar un pic ar fi de mare ajutor.

 Oare chiar am „văzut” totul?! Se spune că apostolii care Îl însoțeau pe Iisus au strâmbat din nas când au trecut pe lângă hoitul unui câine. Iisus a a spus: ” ce dinți frumoși are!”. Trăia Iisus în altă realitate?!

Realitatea TA este cea pe care o vezi! Bazându-te doar pe cele cinci simțuri ale Corpului Fizic, le pierzi din vedere pe cele subtile, ale Corpului Vital! Corpul fizic este programat, Corpul vital este ... necunoscuta. Corpul Vital este cel care înmagazinează inteligența cosmică (folosesc cuvinte care deja au intrat ca „motivare spirituală”, dezbrăcate de sensurile lor adânci. Au devenit metafore buclucașe).

Intre gândirea automată (paternurile) și programarea celulară se dă mereu o luptă. Și.... suntem simpli spectatori sau, infirmierul de serviciu, cei care caută să rezolve dezastrele de pe câmpul de bătălie: corpul și sufletul nostru. Și asta ne ocupă tot timpul, devenind obișnuința de care nu suntem conștienți. Mereu și mereu. Apar și mici, vagi clipe când PARCĂ ar fi cineva pe acolo, parcă s-ar putea TRĂI și altfel.

Mulți au o speranță: o trezesc pe Kundalini și atunci să vezi cine mi-a io!!! Scap de toate: de datorii, de bocete, de firea asta mereu nemulțumită etc...

Păi ..EA e trează, dar numai în celule tale. Care lucrează conștiincios până când le schimbi ( tot tu) programarea.

Corpul vital are o altă privire, un alt auz, un alt gust sau miros, o altă ATINGERE! Acei fiori pe care îi simțim când ne atinge o pană sau un gând frumos, este atingerea Kundalini. Fiorul îi aparține. Este fiorul EI din tine. Iar asemenea stări e necesar a fi conștientizate și așa, ele se vor stabiliza. E ca și cum ai întoarce foia în propria ta gândire. De ce să fii mereu nemulțumit? De ce să te tot gândești la agresiunile exterioare? Nu le lăsa să pătrundă în tine (devin-o conștient/ă că ele îți vor schimba rapid sau prin acumulare, starea chimică din interior).

Starea unei persoane este exterioară ție, este părerea acelei persoane, chiar dacă e despre tine. Se spune că „rezonăm”. Dacă te lași prins în acea rezonanță, sigur că DA! Dacă nu, NU! Sunt destui cărora le place să se autoflageleze povestind ce îndură! Lăsați-i în povestea lor. Ascultați cu calm, cu respect. Nu judecați persoanele implicate. Implicarea vă va costa pe multe planuri ale energiei personale. Asta înseamnă TREZIRE. E de fapt alegerea propriului comportament, a atitudinii.

Fiind o bioenergie, înțeleasă mai mult sai mai puțin, CUM putem să o folosim?! (impropriu spus, cuvintele sunt totuși limitatoare).

Ca să aprindem lumina într-o încăpere, activând curentul electric acolo unde vrem, e nevoie de a apăsa pe un buton. Atât. În corpul nostru este la fel. Cunoașterea ne vine din manifestările Naturii înconjurătoare.

Mulți vor să activeze direct trecerea Bioenergiei prin ei.Fără a învăța să apese pe butoanele care reglează cantitatea de energie, uneori și culoarea, intensitatea ei. Care SUNT în corpul fizic. Poveștile despre ce au realizat maeștrii orientali sunt reale. Numai ascultarea lor și se trezesc fiori în noi. E bine! Numai că...e periculos! Poveștile redeșteaptă în noi o anumită conștientizare. 

Crezând că am și devenit nemuritori, ne amăgim și vom intra în depresii. Simpla „aprindere” momentană, nu e destul. Pot fi multe pe parcursul vieții. Ne sunt date (îndrăgostirea, de exemplu) pentru a face ceva. A lua o asemenea hotărâre nu e ușor, știm prea bine. Rămânem la stadiul de îndrăgosteală, de acumulare, de plăceri. Iarăși cădem sub incidența simțurilor.

Sunt două căi: asceza, când renunți la bucuria simțurilor, când corpul devine doar o formă fără însemnătate. Dusă uneori la extrem. E alegerea fiecăruia, devine sfințenia persoanei respective. Prin aspre și multe nevoințe. Corpul cu care se lucrează este Corpul Vital. Cel fizic devine doar un suport, un înveliș, o formă.

Dar există și alte căi pe care marea majoritate le doresc. Vrem să fim fericiți ÎN corpul fizic, împreună cu el. Invățăm să îi dăm comenzile necesare (sunt multe tehnici acum), învățăm să îl cunoaștem, învățăm de la el, pentru că are programele (tehnice) de supraviețuire, înglobate în el. Am venit să fim fericiți AICI, nu prin Orion sau Sirius. Sigur că sunt etape in acumularea învățarea tehnicilor. Dar a ȘTI ce vrei, e cel mai important ca să nu baleiezi între lumi (măcar două-trei deodată).

Toate potecile duc în vârful muntelui! Inveți, cauți, te informezi și, apoi, APLICI! FIZIC!!! Asumându-ți erorile, uneori dureroase?! Acele erori pot însemna, fi, altceva. Durerea este butonul care artă că am apăsat acolo unde trebuie să facem ceva. Locul unde este o dizarmonie fizică cauzată de gândirea, atitudinea, specifică fiecăruia. Un ficat poate avea multe cauze de „îmbolnăvire”, nu?!

BAZA Împărăției este în noi! O afirmă clar anticele învățături. INȚELEGEM asta cu/în Adevăr?! O acceptăm ca o informație și, atât. FIZIC avem o bază cu butoanele care sunt declanșatoare de energie! Fiind vorba de zone intime, mulți își declanșează programul de respingere. Inoculat cu drăgălășenie, cu mare grijă, de-a lungul timpurilor.  

 Baza poate avea multe sensuri, și mai multe înțelesuri. Adevărul e doar unul! Doar a-l rosti nu e suficient. Rostind un nume, o numire, intri în rezonanță cu respectiva energie. Ne jucăm. Numai declanșarea unei infime energii din acea zonă, ne poate zăpăci. Spunem că nu e adevărat, că e de la satana, denigrăm datorită nesăbuinței. Dar TU ai numit-o, așa chemând-o, invocând-o.

Erai nepregătit, erai dornic de afirmare... Plătești. O iei de la capăt ceva mai conștient. Sau nu!

Vrem activări, vrem stări! Dacă se poate și permanente! Nu, nu se poate dacă TU nu le stăpânești. Dacă TU nu ȘTII ce POȚI face.

Energetic, partea superioară a corpului este electrică. Partea inferioară( de jos, nu ca însemnătate. Iar joaca cuvintelor!) este magnetică. Care va avea prioritate (deocamdată) în manifestare? Partea magnetică! A atracțiilor! Voința de a fi bun, iubitor, dispare în fața unei dorințe, a emoțiilor puternice.

La cursul Kundalini, am predat despre contracțiile Bazei. Butoanele pe care le putem folosi pentru a închide – deschide, trecerea bioenergiei prin noi.

Când închidem spre exterior, deschidem spre interior.

Numai prin PRACTICĂ se poate percepe și înțelege asta. În Orient se fac meditații, posturi, incantații ani de zile până se predau acestei închideri-deschideri și contracțiile care le însoțesc. Sunt atât de simple încât tendința de a trece peste ele este inevitabilă. Puterea declanșată este IMENSĂ! Par atât de banale, neînsemnate încât realizăm cu greu, importanța lor. De asta practicarea lor se predă discipolilor în etape avansate, după ce s-au supus unor activități destul de dificile. Atunci pot aprecia cu adevărat aceste practici simple și eficiente.

Și în zonele noastre e la fel. „Eh! E prea simplu, cum să mă ocup de așa ceva. Eu vreau ceva mai....spiritual! ”. Sigur că am acceptat, pe loc, spiritualitatea doamnei. Cu un zâmbet mic, mic. Atunci când o informație ajunge la tine, și îți creează o stare de disconfort, nu după mult timp, vei avea nevoie de ea. Eram convinsă că nu ajunsesem întâmplător la acel „subiect”, despre zonele intime, aflate la BAZĂ!

Imaginea de mai sus este concludentă: energia ReiKi este energia cosmică. O percepi de la prima inițiere, devenind conștient de ea. Știu cât de uluitoare este această conștientizare! Ea este Shakti cosmică.

In schimb Kundalini apare ca urcând. Nu, nu din chakra sacrală, ci este Kundalini Shakti a Planetei, cea care ne hrănește fizic și energetic. Altfel, nu am mai fi pe aici, în corp fizic. Invățând cum să o percepem, vom ști treptat cum să folosim această energie. Apoi  cele două. Numai așa, Zeița își va recăpăta straiele (atributele) pe care ni le-a dăruit ( frumoasa legendă a coborârii lui Iștar, Zeiță asiro-babiloniană sau Innana- zeiță sumeriană).

Ințierea este un ritual sacru, și presupune transmitere la nivel energo-informațional între două persoane. Activarea lor prin practică depinde numai de persoana care își dorește asta. Informațiile ne sunt necesare. Ne pot fi de ajutor sau ne pot bulversa. Depinde (iarăși), numai de persoană. Îi pot fi utile atunci sau, mai târziu. A fi nemulțumiți nu e o cale. În acest caz, mintea ne dictează comportamentul. Cuvintele sunt ele însele energii și, implicit, acționează activând tipurile aferente de energie din noi. Această activare nu rămâne dacă nu o amplificăm prin practică până când ajungem să o putem stăpâni la dorință prin voință. Pe repede înainte nu e indicat!

Shakti – Kundalini Shakti – Kundalini. Folosirea unor noțiuni clare este necesară, pentru a avea o comunicare. 


N.B. Mai multe informații puteți citi pe pagina „Kundalini și nadisurile ei”

Cartea Vieții -3 -

Conceptul de putere proprie înseamnă că nimeni nu-l poate elibera pe un om în afară de el însuși.

Mintea umană are multe etape/trepte de inițiere, mai ales în timpurile de acum la un nivel social mult extins: imprimată oarecum haotic în prima copilărie (ceea ce constituie karma de neam, de grup), apoi dezvoltarea printr-un intelect direcționat de învățături aproape în totalitate materialiste; gândim automat și corespunzător obișnuințelor formate din propriile amintiri.

Atenție la ce  informație introduci în univers pentru că o vei primi înapoi!

S-a estimat că a durat 1500 de ani până la prima dublare a cunoașterii umane iar până la 1900 s-a dublat la fiecare sută de ani. De prin anii 1940 s-a dublat la trecerea a câte 25 de ani, și în 2013 s-a estimat că se dublează la fiecare 13 luni. Acest interval continuă să se scurteze. Cunoașterea ca atare nu înseamnă înțelepciune.  Are loc o mare schimbare a nivelului de conștiință a lumii.

Creierul este organizat în reflectarea tuturor celor știute din mediu.

Când ne concentrăm cu adevărat pe o singură idee, creierul nu face diferența dintre universul interior al minții și ceea ce trăim ca experiență în mediul exterior.

Datorită lobului cerebral frontal extins al omului și a capacității noastre de a conferi gândului o realitate similară celei exterioare (prin meditație), lobul frontal poate să „reducă volumul” mediului exterior astfel încât să nu mai prelucreze nimic din afară, ci doar un unic gând concentrat.

Imaginați-vă un triunghi incolor, o linie între tâmple iar vârful în spatele capului. Fiecare are punctul lui, nu vă stresați să îl căutați. E ca și cum ați observa Infinitul și Eternitatea împreună. Starea nu este neutră ci e plină cu gândul cel mai puternic al Observatorului. Inițial veți avea o stare de liniște, atât de bruscă încât poate părea un șoc. Abandonați-vă acestei stări! Trăiți-o, pentru că ea este clipa prezentă.

Acum mulți ani am practicat o meditație din cartea lui Osho. Mergeți fără cap-era îndemnul. Îmi plăcea atât de mult starea pe care o aveam când „îmi imaginam că merg fără cap” încât din când în când apelam la ea. Nu am încercat să caut validări științifice ale stării respective așa cum am făcut cu multe alte învățături venite din Orient. Nu una, ci mai multe persoane mi-au spus că le este frică să meargă așa, să renunțe la „cap”, atunci când vorbeau, când priveau ceva…

Până de curând când tot căutând „ceva” care să liniștească RAPID gândirea, am „asamblat”  informațiile (referitoare la partea anterioară ale nucleelor amigdaliene, la tehnica surâsului interior, mai ales cele referitoare la ridicarea cozii sprâncenelor și a colțurilor externe ale ochilor),

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2017/06/tiparele-vietii-emotiile.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/10/surasul-interior-si-amygdala-o-alta.html

http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/09/zambetul-si-amygdala-nucleul-amygdalian.html

Practica constantă a Triunghiului incolor liniștește partea frontală a creierului. Neurologii au constatat că pot discuta cu persoanele respective chiar dacă aparent nu aveau o activitate intensă a creierului care apare atunci când gândim, vorbim. Știu că sunt și alte practici care duc la această stare. Una din ele este descrisă în cărțile lui Mantak Chia. La yoghinii avansați s-au obținut scanări ale creierului care arătau aceeași liniște a zonei frontale și a celei temporale. Stare de calm-este puțin spus. In câteva săptămâni de practică se schimbă perspectiva asupra mediului înconjurător și implicit a celui interior.

Durează doar o milisecundă această nouă percepție, obținută în zeci de ore de meditație. O putem practica ORIUNDE, ORICÂND. De mii de ori în fiecare zi.

„Simt cum mi se ridică o ceață de pe ochi” – „ sunt detașată, calmă și „înțeleg” altfel tot ceea ce este în jurul meu”, „ parcă văd prima data cât de frumoase sunt culorile, cât de minunat este totul”- sunt câteva din percepțiile pe care le-au avut cei care au practicat această tehnică.

Poate nu aș fi reluat postarea acestei tehnici dacă nu aveam zilele trecute o discuție, în tren, cu două persoane care practicau diferite meditații de ani buni. Erau siguri că practic și eu. Fiecare ne-am dezvăluit secretele. Și DA, au remarcat cât de simplă dar și puternică este această tehnică. 

Important este încă un aspect: ce notă dai, de la 1-10, stării inițiale. Asta te determină să fii atent la percepția interiorului tău, înainte și după ce creezi triunghiul. „1” este starea în care te simți bine. 5-6, consideri că problema este dureroasă, 7-8-…10 starea te copleșește.

1.     CUM este ÎN tine?! Care este STAREA din interiorul tău?! Ce notă dai stării tale de acum?!

2.     Apoi creezi un triunghi incolor în zona prefrontală.

3.     Cum este ACUM în tine?! Ce notă ai da stării tale acum?!

Și fiecare va sesiza că s-a schimbat ceva în interiorul lui. Dacă nota era 7 acum scade la 5 sau chiar mai puțin. Observarea stărilor înainte și după este importantă. Pentru că doar așa devii conștient că „se întâmplă ceva” și prin observare stabilizezi noua stare, schimbând și configurația hărții creierului.

Se repetă de sute de ori în fiecare zi „verificarea” triunghiului, a stării Zen, cum a spus cineva. Nu se suspendă gândirea, cu toate că prima senzație așa pare.

Când te obișnuiești să ai sub propriul control această atitudine, vei observa că gândurile sunt mult mai clare. Apare o anumită detașare față de exterior. Și în definitiv, asta ne dorim cu toții, să nu mai fim afectați de părerile altora, de privirile lor, să nu mai fim nemulțumiți de tot și toate. Pentru că starea noastră reală este cea a Înțelepciunii.  

A înțelegerii că tot ceea ce percep în exterior este în conformitate cu starea mea din interior. Dacă sunt trist, supărat nu voi vedea culori strălucitoare sau oameni zâmbitori. Ci mă voi racorda la lungimea de undă din ei care reprezintă starea respectivă. Chiar dacă persoana nu este tristă în acel moment. Însă aici apare Jocul uman: îi lansez o mică rachetă, îi activez starea și peste o perioadă persoana poate acumula suficient de multă încărcătură energetică, și să se trezească dintr-o data tristă, supărată. Datorită celui mai banal motiv. Bine, acum să nu spuneți că stările vi se datorează celor din jur-știu, tentația de a face asta e mare. IMPORTANT este să fim atenți la noi, dacă tot ne dorim să schimbăm lumea! Armonia, calmul se vor face simțite în jur și datorită nouă. 

Asta este responsabilitatea personală. Dacă este cineva supărat nu trebuie imediat să intru în structura lui și să încep și eu cu supărarea. Ne amplificăm unul altuia stările. Dimpotrivă, în acest caz, este util triunghiul incolor care se poate realiza instantaneu, așa cum respirăm. În acea clipă ne deconectăm voit de la supărare, tristețe, nemulțumire. Și până când „starea Zen” va fi stabilă în noi, până va deveni automatism este necesară practica repetitivă.

 Asta este adevărata beneficitate a acestei mici dar puternice tehnici.

Suntem obișnuiți să ieșim „în afara  noastră” și apoi revenim la vechile obiceiuri (tipare) ale interiorului. Așa că evităm cât putem această întâlnire și tot privim în afară. Sigur că în timp se schimbă și ceva în noi, dar nu suficient de repede, ori ați văzut că reacția de schimbare a mentalului omenirii deja a ajuns la 10 luni, acum în 2017. La unii chiar mai repede de nu mai știm ce este cu noi. Suntem debusolați, obosiți, depresivi, stresați. Pentru că nu stabilizăm starea de liniște, de calm, armonie în interiorul nostru. Dacă nu o CONȘTIENTIZĂM e ca și cum nu ar exista, așa că nu o avem.

ORICE COMPORTAMENT UMAN ESTE REZULTATUL STĂRII ÎN CARE SUNTEM!!!

Când „ne luăm inima în dinți” și acționăm fie că ne ducem la șef să-i spunem că ne-a nedreptățit, fie orice altceva în care credem, ne schimbăm starea, ni se schimbă și postura corpului. Reprezentările anterioare de îndoială, de nesiguranță, dispar. În interiorul nostru apare siguranța, încrederea de neclintit și atunci sistemul nervos semnalizează corpului să își schimbe ținuta, tiparul respirației, tonusul muscular. Câți observăm asta?! Câți ne gândim că putem constant să fim așa?! Prin practică se poate. Făcând și efortul de a înțelege mecanismele care duc la asemenea realizare.

Până acum 100 de ani eram preponderant vizuali și auditivi. Acum foarte mulți au devenit și kinestezici. Percepția exteriorului este mai vastă datorită tehnicilor care ne-au dezvoltat acest simț: reflexoterapia, masajul, ReiKi, Qi gongul, bowen, sau atingerile cuantice. Din ce în ce mai subtile.

Dacă sunteți supărați, dacă plângeți priviți în sus! Trageți și umerii înapoi, așa întrați într-o stare de detașare față de problemă. Aproape instantaneu percepția asupra problemei vi se va modifica. Creierul recepționează un mesaj nou pe care îl transmite și corpului, acesta nemaiavând timp să „gândească” după vechile tipare. Ați observat că o simplă întindere a brațelor, a spatelui ne schimbă, devenim mai vioi, chiar mai bine dispuși?! Sigur că da, cine nu știe asta?! Dar, atunci când ȘTIM și de ce o facem începem să CONTROLĂM noi stările, ceea ce poate părea un lucru uimitor.

Multora li se pare prea mult să știe, să înțeleagă CE se întâmplă în interiorul lor. Șă știe ce mecanisme uluitoare avem la îndemână și, mai ales, CUM funcționează ele. Nu vei schimba un bec dacă stai și te uiți la el, dacă nu știi că trebuie înșurubat… a apela mereu la serviciile altora nu e dovadă că ai înțeles ceva din sutele de pagini citite.

Corpul ȘTIE să ne vindece dar până la pragul de avarie. Dacă vrem mai mult, avem Profesorul-MAESTRUL la îndemână, avem lecțiile deja predate, noi trebuie să le învățăm și apoi să le amplificăm prin punerea lor în practică nu numai să vorbim la superlativ și apoi să cădem în depresii.

Cartea Vieții este înscrisă în celulele noastre, este la purtător. Efortul de o citi și aplica ne aparține în totalitate. Adevăratul secret pentru transformarea vieții tale este să devii conștient de tiparele pe care le ai în prezent în stare de inconștiență și apoi modelarea modului în care vrei să te simți.

Calitatea vieții noastre este determinată de calitatea emoțiilor noastre.

Conștiința umana și corpul sunt doua entități diferite și independente.

Între ele se află creierul ca organ în care sunt Înregistrări dar el nu poate ține conștient CORPUL sub control decât dacă este învățat cum. Iar corpul de abia așteaptă să îi cerem asta. Asemeni unui adevărat și real Maestru ne învață să căscăm, să folosim de mișcările oculare, să zâmbim, să mergem… Toate devin TEHNICI explorate de neurologi, psihologi, de oamenii de știință implicați în Știința Vieții.

Oamenii pot auzi sunete și pot vedea lucruri chiar dacă sunt în moarte cerebrală. Si asta pentru că trunchiul cerebral, poate funcționa independent de restul creierului, cel puțin pentru o perioadă. Dacă o parte din creier este nefuncțională, în trunchiul cerebral pot apărea tulburări ale somnului REM. S-a răspuns în parte la întrebarea “Cum” se întâmpla, dar întrebarea “De ce” a rămas încă fără răspuns. Când se vor găsi și aceste explicații oamenii de știință vor deschide ușa către lumea metafizicii.

Gândirea singură nu poate schimba starea interioară. Ea mereu va face corelații cu ceva ce deja știe.

Repetiția mentală este un INSTRUMENT de a depăși vechile obiceiuri, deprinderi. Pășim într-un fel, gesticulăm, privim.... etc. Putem schimba ȘI aceste automatisme deprinse. Controlul ne aparține dacă devenim conștienți de asta.

Gândurile ne gândesc pe noi. In starea blanc putem statornici un UNIC gând, care va deveni coordonatorul principal până se va transforma în experiență. Va deveni experiența însăși. 
In clipa prezentă nu există NIMIC; doar Eternitatea!